Outline · [ Standard ] · Linear+ Fan Fiction by Demona

[Demona]

Nu am bagat direct titlul "primul episod" pentru ca este in lucru. Din mesaj mai pot sa il corectez. :) Here goes nothin`... e cam mult. Sper sa nu va plictisitzi... :roll: Personajele au caractristici anormale shi paranormale. Cand ceretzi sa opresc "the bull-shit", o sa fie... So no fear... I won't break! :) Pareri sincere...

Vanatorul de Suflete

Episodul I - Secretul lui Sidonix

Focul ardea mocnit. Isi aseza mainile reci si zgariate pe pietrele calde din jurul focului. Privi lung zgarieturile care deja se cicatrizau de pe dosul palmelor. Unele dintre ele erau inflamate, probabil infectate. Isi ridica privirea la auzul unui sunet care venea dinspre padure. Isi miji ochii si privi timp de cateva secunde spre desimea ei. Intunericul nu il impiedica sa vada. Stramba din nas dezamagit. Doar o veverita. Desi ciudata prezenta ei, la acea ora din noapte. Dar nu se sinchisi sa ii dea prea multa atentie. In acel moment mai tare il chinuia foamea care o simtea si care nu ii dadea pace. Fusese deranjat din vanatoarea lui de o creatura de-a Lordului. Nu dorea sa aiba nimic dea face cu tot ce era bun pe acea lume, dar Raul ce il imprastia acel Lord ii facea si lui… rau. Ii lua libertatea si puterea. Pana atunci el era cel care aducea frica, toti fugeau de el, dar acum, acum ii cereau ajutorul. Nesabuitii!!! Nu isi dadeau seama ca EL era cel de care trebuiau sa se teama. Dar nu era asa. Pufni nervos. Isi ridica mainile de pe pietrele calde si isi privi palmele. Pielea ii era alba si fina, iar degetele lungi si drepte, lucru cam neobisnuit pentru un personaj de genul lui. Zambi fugar, iar zambetul scoase la iveala niste colti ascutiti si albi. Stomacul lui scoase un sunet. Isi prinse talia intre brate. Trebuia sa vaneze, dar era prea slabit, dupa lupta care o avuse. Un val de caldura se ridica din stomac spre crestet. Isi simti gura uscata. Ii era sete… Nu mai simtise mult gustul sangelui si nici al carnii crude. Ce devenise? Ii era rusine de el. El, temuta creatura, nici om, nici animal, acum era prea obosit si sa mai vaneze. Isi atinti ochii asupra focului. Flacarile rosiatice se reflectau in pupile negre ale ochilor lui. Marai infundat, apoi zise doar pentru el:
- Sidonix, ce ai ajuns? Te ascunzi de oamenii care iti cer ajutorul, esti flamand si insetat si nici macar nu poti vana… Si Lordul asta are o mare problema cu tine…

Privi in jur parca dezorietant. Incepu sa adulmece aerul. Miros de blana uda si murdara. Venea de undeva de departe, dar ii putea simti mirosul. Se ridica de jos si asculta. Chitaituri de animale speriate care isi cautau loc de adapost. Continua sa asculte… Raget de fiara. Lordul si-a scos “odraslele” la vanatoare. Se incrunta. Scoase un urlet prelung. Din departare se auzira alte urlete, probabil lupii, care ii raspundeau “chemarii”. Rasufla adanc, parca incercand sa se calmeze. Isi ridica sabia de jos, trecu cordonul de piele peste cap si aranja sabia minutios pe umar. Isi roti gatul o data, iar oasele ii trosnira scurt. Privi iar spre padure. Acum putea distinge usor animalele. Contururile trupurilor lor se vedeau deja printre copaci. Sau cel putin el le putea vedea. Un om normal nu ar fi observat nici sclipirile ochilor lor. Dar Sidonix nu era un om normal. Asa ca putea sa ii vada, putea sa ii auda si sa le simte mirosul. Stramba din nas, de parca acel miros l-ar fi deranjat. Se intoarse cu o miscare brusca si porni in fuga spre padure. Simtea creaturile aproape. Patru prezente. Fiecare cu un suflet diferit, unul mai haituit de ura si foame decat celalalt.

Deodata cele patru prezente se despartira. Sidonix se opri din fuga. Parca dezorientat privi in jur. Disparura, dar era imposibil. El nu avea vedenii. Stia foarte bine ce simtise, auzise si vazuse. Marai nervos. Deodata simti o greutate in dosul cefei. Cu o miscare scurta se intoarse si in acelasi timp scoase sabia din teaca. Una din bestii sarise spre el, dar isi gasi repede sfarsitul, sfartecata de sabia luptatorului. Liniste. Sidonix rasufla greu. Nu intelegea. Asemenea creaturi nu mai intalnise pana atunci. Nici macar in pesterile lui Cerber. Deodata, din neant o alta creatura tasni spre el. De data aceasta il doborase. Sidonix scapa sabia din mana. Se rostogoli pe jos, cu animalul peste el. Urla enervat si prinse grumazul creaturii intre maini. Isi infipse unghile in carnea lui. Deodata pielea mainilor lui incepu sa se crape. De sub ea iesira la iveala niste gheare ascutite. Sidonix stranse mai tare gatul animalului. Ghearele se adancira in grumazul lui. Creatura urla, dar se zbatu in speranta ca va scapa din stransoare. Dadu sa-l muste. Sidonix se incrunta si trase cu putere. Un urlet de agonie se auzi in linistea padurii. Sidonix sfasie gatul bestiei. Trupul neinsufletit cazu peste Sidonix. Il impinse scarbit de pe el si se ridica de jos. Se intoarse si isi cauta sabia. Statea infipta in trunchiul unui copac. Se apropie, dar cand puse “mana” pe manerul ei auzi un marait. Isi ridica privirea. Una din acele patru creaturi negre ii “ranjea” din copac. Sari un pas in spate nescapand animalul din vizor. Cu miscari calme, scoase teaca sabiei de pe umar si se lepada de vesminte. Se lasa sa cada in genunchi. Ranji:
- Nu-mi dai de ales…

Sidonix isi intinse gatul. Sira spinarii se arcui, poate prea tare. Pielea se crapa si in scurt timp o creasta tuciurie se ridica pe spinarea lui. Muschii corpului se umflau. De la baza spatelui inpecu sa ii creasca o coada . Mainile deja trasformate, se adancira in pamant. Scoase un urlet ascutit. Pielea fetei crapa si ea, lasand in urma ei un bot lung, asemanator unuia de lup. Colti ascutiti, urechile alungite, ochi patrunzatori si reci de animal. In cele din urma se lepada de pielea de om, iar acum arata asemenea unei bestii ce il atacase. Corpul ii era acoperit de un par negru si scurt, o blana deasa, iar membrele se trasformasera si ele. O creasta dintr-o membra aparent subtire i se ridica pe spinare, iar coada zvacnea asemenea unui bici, lunga si acoperita de solzi, parca un sarpe viu. Metamorfoza era completa.

Sidonix isi privi adversarii, care acum ii dadeau tarcoale. Se maraiau unii pe altii, dar nici unul nu misca. Se pare ca trasformarea luptatorului surprinse cele doua creaturi. Pareau intimidate. Cel putin asa simtea Sidonix. Asemenea unui caine care simte frica omului cand se apropie de el. Dar totusi, se pare ca nu ii intimidase indeajuns. Una din creaturi se repezi la el. Cu o singura miscare Sidonix lovi cu laba si dobora animalul. Ii rupse coastele si ii rani plamanii, iar acum animalul se zvarcolea in fata lui, sufocandu-se. Mai ramase unul singur. Fara sa mai astepte vreo miscare din partea lui Sidonix, bestia neagra se napusti asupra lui. Sidonix se feri din calea lui, se intoarse si lovi cu coada. Lovitura facu animalul negru sa urle. Enervat se intoarse catre Sidonix, dar creatura, era deja langa el. Isi infasura coada in jurul membrelor posterioare si il dobora. Se repezi asupra lui, muscand carnea pieptului. Odrasla Lordului urla prelung. Sidonix isi adanci botul in corpul lui, zdrobind oasele cu dintii. Prinse inima animalului intre colti si musca. Urletele se oprira brusc. Murise. Inca mestecand inima adversarului, Sidonix se retrase cu miscari lente de langa el. Dar reveni repede asupra lui, devorandu-i lesul. Se pare ca vanatul lui venise in cele din urma. Cand isi termina cina se indrepta obosit catre locul unde sabia si vesmintele lui zaceau. Se aseza langa ele. Isi intinse botul pe labe si inchise ochii.

Astepta venirea zorilor. Doar asa putea sa isi recapeta forma de om. Iar acum ca mancase se simtea in stare sa plece mai departe. Se pare ca pe cat era mai aproape, pe atat atacurile Lordului erau mai dese asupra lui. Nu intelegea de ce. In fond, nu era de partea nimanui. Apoi auzi o voce si una care ii era cunoascuta:
“- Chiar de aceea te doreste mort. Pentru ca nu esti de partea nimanui. Ai ales sa nu fi de partea nimanui, iar pentru el asta inseamna ca esti impotriva lui.”

Era unul dintre Observatori. Personaje nesemnificative pentru Sidonix, care urmareau activitatea oricarei creaturi sau oricarui lucru de pe acea planeta, dar care nu interveneau in decursul evenimentelor sau a vietii nimanui. Stateau si… observau.

Toti inafara de unul, Kaoru. El era diferit. Se misca precum vantul. Intodeauna de partea Binelui, dar in caz ca vreo creatura asemenea lui Sidonix era la o rascruce de drumuri, inclina balanta in favoare lui. Asa il jucase pe Sidonix de multe ori decand Lordul ajunse la putere si punea stapanire incet, dar sigur pe fiecare tinut. Se pare ca lui Kaoru nu-i convenea prezenta acestui Lord. Si era de inteles. Daca Lordul ar afla de existenta organizatiilor de Observatori, le-ar fi distrus mai mult ca sigur. Dar Kaoru era mai mult decat un simplu Observator. Impreuna cu fratele lui, Zeri, care era conducatorul unei mase de rebeli, impotriva Lordului. Kaoru incerca sa il duca pe Sidonix de partea lor, stiind valoare lui… Si secretul lui.

* * *

TO BE CONTINUED...

[Demona]

Pentru ca inca nu a fost nici o reclamatzie, bagam si episodu` numaru` 2. Pentru ca e ultimu` pe saptamana asta. Takin` a break or somethin`...

Vanatorul de Suflete

Episodul II - Organizatia Observatorilor

Poate chiar de aceea il dorea atat de tare. Un luptator de talia lui era o adevarata comoara in randurile rebelilor. Organizatia Observatorilor, tinea secreta aceasta miscare, stiind consecintele si unii din ei chiar ar fi ajutat rebeliunea, daca nu erau doar Observatori. Pactul care il facusera atunci cand intrasera in acea organizatie ii impiedica, iar regula era regula. Oare ei stiau de Kaoru? Stiau ca pentru el “regulile erau facute a fie incalcate”? Sidonix il privi lung. Kaoru se apropie de el. Intinse mana in fata si ii atinse crestetul cu palma. Botul animalului era plin de sange. Kaoru scoase o batista si il sterse grijuliu. Il privi in ochi timp de cateva secunde si zise:
- De ce nu vrei sa intelegi ca e spre binele tau sa fi alaturi de mine? Am trecut prin multe impreuna. Ti-am facut vreodata rau? Nu eu sunt dusmanul tau. Lordul este. Lordul este dusmanul tuturor.

Ascunse batista undeva in haina lunga ce o purta si isi trase gluga pelerinei pe cap. Se tara mai aproape de animal. Corpul lui Sidonix era brazdat se zgarieturi de la lupta pe care tocmai o incheiase. Stramba din nas. Atinse una din rani cu mana, dar nu ii fu ingaduit mai mult, fiind oprit de maraitul animalului, care isi intoarse brusc botul spre el. Kaoru ridica mainile in aer, parca predandu-se. Privi animalul si zise in soapta:
- Gata. Am inteles. Nu am voie. Dar crezi ca daca se infecteaza o sa-ti fie mai bine? Prietene, lasa-ma sa te ajut. Asa am facut si pana acum. Crezi ca dintr-o data imi voi schimba parerea despre tine?
Sidonix marai scurt si il impinse pe Kaoru de langa el cu botul. Sacait Kaoru se smuci:
- Asculta tinere. Nu iti faci nici un favor, daca stai asa. Stiu ca esti prea sensibil cand esti… animal, dar incearca sa intelegi ca nu iti vreau raul. Ce ti s-ar putea intampla? Uite in cel mai rau caz, ma poti face bucatele si servi drept cina.

Animalul inceta sa mai maraie si isi lasa capul inapoi pe labe. Rasufla greu, parca stiind ca Kaoru nu era un medic prea priceput si avea sa-l doara. De sub haina, Kaoru scoase niste bandaje. Le aseza langa el apoi se ridica in picioare si incepu sa priveasca in jur. Incepu sa caute fiecare planta. In cele din urma, la radacina unui copac gasi niste frunze. Exact de ce avea el nevoie. Se intoarse catre Sidonix, dar acesta se ridicase de jos si privea atent vazduhul. Privi in aceeasi directie si observa ca cerul devenea de alta culoare. Rasarea soarele. Isi intoarse privirile catre Sidonix. Acesta se asezase iar jos la locul lui. Parea incordat. Si avea de ce. Durerile prin care avea sa treaca acum, erau de nesuportat pentru majoritatea oamenilor. Kaoru sa dadu cativa pasi inapoi. Il privea tacut pe Sidonix, care statea asemenea unui sfinx negru si tacut. Prima raza de lumina aduse cu ea un urlet. Animalul cazu pe o parte si ramase nemiscat. Burta incepu sa ii crape. Taietura, la inceput mica, acum crestea in dimensiuni, de-a lungul burtii fiarei, intinzandu-se pana pe gat. Lumina zilei era tot mai puternica. Deodata, dinauntrul animalului, prin taietura, se zari capul unui om. Sidonix trase adanc aer in piept si incerca sa isi regleze respiratia. Kaoru se stramba. Ura acel moment al metamorfozei animal-om. Era mult mai groaznic decat cel de om-animal. Dori sa se apropie sa-l ajute sa iasa din acel cocon, dar stia ca ar fi inrautatit situatia. Lui Sidonix nu ii placea sa primeasca ajutorul nimanui. Iar acum, oricum, nu mai avea nevoie de asistenta lui. “Invelisul” ranit ramase gol, ca o coaja de ou, iar Sidonix era nevatamat. Era una din atuurile acestei creaturi.

Kaoru se intoarse si se pierdu in desimea padurii. Merse pe o carare timp de cateva minute, apoi se abatu de la e. O lua la fuga si ajunse in cele din urma la un copac imens. In fata lui, niste pietre ovale. Se proptii de una din ele si incepu sa impinga. Cu greu reusi sa o miste din loc. Sub piatra se deschise un tunel. Se strecuta inautru si cu acelasi efort, impinse piatra la locul ei. Pasi pe niste trepte bajbaind pe intuneric. Inainta precaut pe coridor. Deodata in jurul lui, facliile de pe pereti se aprinsera si in fata lui statea un barbat, cam de de aceasi statura si fizionomie cu a lui. Kaoru se dadu cativa pasi inapoi , dupa care, dandu-si seama cine era barbatul zambi sacait si zise:
- Zeri, tu erai. Data viitoare incearca sa nu mai faci asa cea. Stii ca urasc lucrul asta. Apari ca o fantoma si la fel si dispari. Parca ai fi un hot de buzunare.
Zeri il privi lung si stramba din nas:
- Sperios esti fratioare. Spune, ce ai aflat?
- Nu prea multe. Sidonix e ferm pe pozitii, nu vrea sa vina de partea noastra, dar nu voi renunta asa usor, iar Lordul… Ei bine. Isi inteteste atacurile asupra lui. Creaturile pe care le-a trimis in noaptea asta dupa el au fost ceva neasteptat. Felul in care se camuflau… L-au rascolit putin si pe Sidonix. E clar ca Lordul il vrea mort. Il vede probabil ca cea mai mare amenintare… Tu? Ceva vesti noi despre Suflet?
Zeri il privi lung cu un aer trist:
- Fangorn nu a reusit sa gaseasca o noua gazda pentru Suflet in caz ca va fi eliberat. Si nici nu a reusit sa gaseasca locatia, unde acesta este tinut prizonier.
- Lordul are nevoie de Suflet. Probabil ca il tine captiv in corpul celui care Sufletul l-a ales. Iar Sufletul nu poate rezita prea mult fara un corp si nu il poate parasi… Capcana perfecta…
- … Si in tot acest timp, Lordul profita si isi face de cap cu Pamantul. Avem nevoie de ajutorul lui Sidonix.
- STIU! urla Kaoru. Stiu… Dar nu il pot forta. Nu vreau sa-l amagesc. El va fi intradevar de ajutor, atunci cand va aceepta targul nostu nesilit. Intelege acest lucru Zeri.
- Fara el…
Dar fu oprit de Kaoru:
- Stiu. Nu mai e nevoie sa-mi repeti. Spune-i lui Fangorn sa isi reinceapa cautarile si de data asta mai cu spor.
Zeri incuvinta si se intoarse sa plece. Kaoru il urma cu pasi grei. Trebuia sa faca ceva si repede.

* * *

TO BE CONTINUED...

[zeri]

:shock: :shock: :shock: am tras aer in piept si am inceput sa citesc si iata ca am reusit sa termin :D. Ce pot sa mai zic? impresionant e putin zis. Stiam eu ca ai imaginatie dar asta arata si talent. Mi-a placut pana aici, astept continuarea /^_^

[Balthasar]

Hehehe,we want more,we want more :D

[Tenshi]

:suki: You are soooooooooo gooood!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Bravo!!!!!!!!!!!!!!!!!!! /smile Love it!

[Demona]

Aaaaaawwwww you guys! Multzumesc de incurajari. Momentan sunt in Bucureshti. Asha ca poate pe la sfarshitul saptamanii sau next week un episod 3! :)

[Sidonix]

hm...I feel like an animal /sweat

[Demona]

hm...I feel like an animal /sweat

Pai daca ma luam dupa avataru` tau erai ceva pisica, gen Artemis din Sailor Moon... "Get your FURRY on.."

[Sidonix]

heh...daca...nu cred ca era o idee buna...eh...anyway...ce vroiam sa spun e ca treci prea repede de la un cadru la altu...nu delimitezi scena...u know...trebuie sa vizualizezi ce scrii darling...intarzii undeva?! sau mi se pare mie, dar parca totul e pe fuga...

[Demona]

heh...daca...nu cred ca era o idee buna...eh...anyway...ce vroiam sa spun e ca treci prea repede de la un cadru la altu...nu delimitezi scena...u know...trebuie sa vizualizezi ce scrii darling...intarzii undeva?! sau mi se pare mie, dar parca totul e pe fuga...

Aici ai dreptate. Shtiu chestia asta,incerc sa ameliorez, dar se pare ca inca nu am reushit.Okey, I'll try harder next time...

[Sidonix]

apropo...iti dau un sfat....intai scrie pe coli...se face schita...planu ideatic...se fol adaugiri etc...in funct de abundenta de idei...dup-aia te apuci si transformi in word sau sa postezi...etc...tu incerci sa faci tottul instant si nu o sa iasa niciodata bine...eh..asta daca vrei sa faci ceva serios...

[Tenshi]

Sidonix are dreptate, Demona! Se vede clar ca in mintea ta nu este haos, ci totul are un inteles, toate sunt la locul lor. In capsorul tau totul este ordonat, problema apare atunci cand vrei sa asterni pe hartie... te grabesti sa spui totul dintr-o rasuflare :roll:

Urmeaza sfatul lui Sidonix. Scrie pe o ciorna exact asa cum faci de obicei, pe fuga... :P Apoi ocupa-te de adaugiri, retusuri si stuff like that...
... apropo, ai vazut vre-o data in cartile de romana poze cu ciornele unor mari scriitori, pline de mazgalituri, taieturi shi adaugiri? Ei, la asta ma refer! :D

Si un sfat.... personal... :oops: Incearca urmatorul lucru: Scrie capitolul dar revizuieste-l a doua zi. Vei vedea totul intr-o alta lumina, iti vei da seama mai bine de locurile unde ar mai incape imbunatatiri...

[Demona]

Shtiu e trebuie sa fac problema e canu totdeauna am timpul, darindefinitiv, daca vrea sa fie ceva bine, ar trebuie cateva sacrificii. In fine... Multzumesc de critici... Voi tzine cond de ele...

[SebyTheDragon]

Saracu Dragos si Sid...acum au ajuns caractere de hmmm..roman..
Ok...maybe i should stop....Poate ma trezesc si io pe acolo :hmmm: !

[Tenshi]

Seby! Vrei sa spui ca nu ti-ar place, sau te-ar deranja asta? :shock:
De ce? La urma urmei e chiar interesant... :roll:

[Demona]

Chiar doaream sa bag un post. Cine vrea sa fie personaj, poate sa spune linishtit. Ii gasesc rostul. :) PM shi se rezolva. Fara jena! :)

[axi]

critici, critici, critici ... constructive nu? :D
de 2 zile ma chinui sa postez ... lasa-ti mai omu in pace ca nu e scriitor profesionist ... moamaa ce carcotasi ...
nu puteti sa ziceti simplu ... imi place ... nu-mi place ... nu ajunge, trebuie sa carcotiti voi un pic :P (amicu sid mai ales :twisted: )
sidonix ... nais caracter mai ai :D love it
ps. glumeam mai, da lasati omu sa scrie cum vrea el ... ce atatea sfaturi :wink:

[SebyTheDragon]

Seby! Vrei sa spui ca nu ti-ar place, sau te-ar deranja asta?  :shock:  
De ce? La urma urmei e chiar interesant...  :roll:

Mai...sincer nu as vre sa fiu ...pt ca nu cred ca sunt atat de bine cunoscu de catre autoare. Asa ca nus ...dar daca e doar for fun ...SO BE IT!

[Tenshi]

Axi are dreptate! We're sorry, Demona!!! I'm sorry!!! I could't help myself... dar Axi, sa stii ca nu am vrut neaparat sa o critic si sa scot in evidenta greselile pe care le-a facut (care practic sunt inexistente :P ) Am incercat sa fiu obiectiva... dar... nu mai are rost sa continui cu asta. Deja e prea multa vorbarie.

Seby, e alegerea ta. Sunt sigura ca iti va fi respectata.

[CyBeR]

Hmmm...cu un efoort de vointa am terminat de citit...de criticat n-am nimic ca nu-mi place sa critic lucrari scrise.In schimb pot zice ca-mi place felul in care descrii...imi aduce aminte de miturile despre varcolaci,dar nu alea aberante ci cele mai moderne cum am intalnit pe RPG-ul Darkness.
Sa vedem cum continui...

Sper sa apuc sa postez si eu ceva in urmatoarele saptamani.


P.S>ma bucur ca-s din alt colt de tara....n-am sanse sa fiu transformat in personaj(nu ca nu mi-ar face placere). :twisted: