Chapter I: Transformarea
Zilele treceau si ea tot la noaptea aceea ingrozitoare se gandea. La noaptea cand cerul era asa linistit iar luna stralucea pe cer inconjurata de alaiul de stele.Dar totul era numai o aparenta a lucrurilor teribile ce urmau sa se intample. Nu vrusese decat sa fie iubita. ATAT. Dar se pare ca destinul ei nu-i rezervase nicidecum acest lucru.
Acum umbla ratacind pe strazile intunecoase.Nu o mai atingea nici o vorba spusa cu rautate, nici un cuvant jignitor. Era o simpla fata care IUBISE CU ADEVARAT.Il iubise pe EL.
*flashback*
Era o seara linistita.Prea linistita.Cei doi se plimbau in parc.EL si EA. Nu aveau habar de ce urma sa se intample.EA -Mynneli Dermont- o adolescenta de 15 ani, cu parul lung si negru ca taciunele, ochii albastri ca safirul si atat de gingasa si EL –Bryan Crawtish- un baiat de 16 ani, cu parul castaniu deschis, aproape blond, ochii verzi si atat de grijuliu!
Se tineau de mana.El ii sopti:
-Ma gandeam…Cat de frumoasa si linistita este aceasta seara!Oare….vrei sa vii maine cu mine la petrecerea de sfarsit de an scolar?
-Da, ii spuse ea zambindu-i discret.
-Vin sa te iau pe la ora 21:00.Este in regula?
-Este perfect, raspunse Mynneli incercand sa-si ascunda entuziasmul.
Dupa ce mai schimbara cateva vorbe, ea zise:
-Trebuie sa ma duc acasa.Mama ca se obicei presupun ca s-a ingrijorat, ii spuse mai mult chicotind.
Bryan zambi si zise:
-Nici o problema.Lasa-ma sa te conduc acasa.
Mergeau pe trotuar zambind ca doi adolescenti indragostiti.Neoanele abia luminau. Era un semi intuneric putin straniu.Dar lor nu le pasa.
In sfarsit ajunsera in fata casei Mynneliei.
-Noapte buna, spuse el sarutand-o.
Ea ii raspunse la sarut, la primul ei sarut si intra inauntru. Ii ceru scuze mamei ei fiindca intarziase la cina, apoi urca in camera ei.Se uita pe fereastra si il vazu pe el asteptand ca semaforul sa treaca pe culoarea verde.In sfarsit Bryan trecu. Dar in acel moment destinul nu a fost de partea lor si un sofer beat l-a lovit. Bryan, in urma impactului, cazu la pamant lovindu-se cu capul de asfalt.
Mynelli fu socata de scena ce tocmai i se desfasura in fata ochilor. Cobori in graba, iesi afara si alerga cu lacrimi fierbinti in ochi catre Bryan care se afla intr-o balta de sange.
-NUUU!!!
*end flashback*
Ratacea pe strazile intortochiate tot gandindu-se la acel moment.Cel mai groaznic moment din viata ei.Avea sa ramana trista pana cand va muri.Probabil ca nici atunci nu va avea pace.
Deodata o raza de lumina o inconjura.O durere ii strapunse trupul ca o sageata. Se transforma in…intr-un fel de inger.Dar acum nu mai avea parul negru si ochi albastri ci parul mov si ochii violet.Hainele ei nu mai erau aceleasi.Acum purta o rochie cu albastru inchis si galben. Iar acum avea aripi.
Se intoarse incetisor… Atunci vazu omul ce i-a schimbat destinul radical, fugind.
------------------------------------------------------------------------------------------------
-Aici soimul. Misiune indeplinita. Raza a transformat-o.
-Aici ghepardul. Receptionat. Va trebui sa-i facem o vizita maine.Trebuie s-o invatam cum sa-si foloseasca puterile.
Next chapter: Puterea unui Inger al Universului
Stiu ca nu este prea reusita, asa ca vreau si eu critici.Sau macar, spuneti-va parerea.Uitati cateva poze:
Bryan:
http://www.animezu.com/Anime/cels/pics/ … /yuuad.jpg
Mynneli:
http://img.photobucket.com/albums/v85/A … l1copy.jpg
Mynneli transformata :
http://i70.photobucket.com/albums/i88/p … e_girl.jpg