Bushido武士道
1. Termenul a intrat în folosire prin era Tokugawa (1600-1868) pentru a desemna regulile de conduită şi idealurile pe care un samurai adevărat trebuie să le deţină. Aceste reguli au existat cu mult îninte de inventarea termenului.
2. Istoric:
-clasa samurailor s-a format prin secolul 12, când autoritatea imperială scăzuse. Codul de legi care stabilea rotirea periodică a loturilor de teren ale nobililor a avut o breşă: oentru a încuraja desţelenirea şi utilizarea de noi terenuri, autoritatea imperială acorda drept de proprietate celor care organizau activităţi de cucerire sau desţelenire de noi teritorii. Astfel s-a format o categorie socială de nobili care nu intrau în perimetrul legilor centrale, şi care şi-au organizat domeniile inclusiv dotându-le cu armată proprie. Cei care îi serveau pe acesti nobili erau samuraii. Mai mult, pentru a-şi asigura titlul de proprietate asupra terenurilor, unii dintre proprietari se ofereau să se pună în slujba unor familii de rang înalt care să le asigure continuitatea proprietăţii, iar între părţi se stabilea o relaţie de senior-vasal.
-În secolele 14-15 nobilii din provincii se luptă pentru a căpăta cât mai multe teritorii, iar autoritatea imperială sprijină unele sau altele dintre părţi. De multe ori se întâmplă ca un nobil de rang înalt să fie trădat de vasalii săi, care apoi să-i ia locul (gekokujo). Codul Bushido din acea perioadă nu stipula supunerea totală faţă de superior, ci se baza pe un raport de forţă în care cei mai dotaţi câştigau în faţa celor mai slabi, indiferent de rangul acestora.
-În perioada Tokugawa societatea este stratificată (shinoukoushou), doar samuraii au dreptul să poarte arme, iar renta lor este fixă şi se plăteşte în baniţe de orez, în fucnţie de recoltele din fiecare an. Samuraii nu au dreptul de a lupta, ci au mai mult rol de administrare a proprietăţilor, asigurae a ordinii publice. Nostalgia perioadelor de conflict conduce la apariţia mai multor lucrări în care să se dezbată pe larg rolul samuraiului şi conduita sa morală.
1) Miyamoto Musashi - Gorin no sho(1643)
2) Yamamoto Tsunetomo - Hagakure(1716)
-În perioada Meiji se pune accent pe modernizare iar bushido este uitat, însă este readus la viaţă odată cu militarismul din perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial.
Nitobe Inazo - Bushido:The Soul of Japan
- societatea modernă de după război a renunţat la bushido în calitate de con de conduită morală. Doar unii dintre scriitori, precum Yukio Mishima au considerat că acest cod etic ar fi un mod de a revigora societatea. Yukio Mishima s-a sinucis prin seppuku în noiembrie 1970.
3. Trăsături:
_loialitatea absolută faţă de superior
_pregătirea permanentă pentru moarte
_frugalitatea
_simplitatea şi austeritatea
_apărarea onoarei
_nu se pune preţ pe lungimea vieţii ci pe intensitatea trăirilor(compararea cu floarea de cireş)
|