Outline · [ Standard ] · Linear+ Lost in translation

[LArSON]

Vă recomand să vedeţi acest film. Prezintă Japonia prin ochii a doi americani (de fapt doar o bucăţică din Japonia). E interesant să vezi c?te ceva din ceea ce se ?nt?mplă la Tokio :wink:

[spoiler:02848c8c92]Şi mai ales să vedeţi cum e ?ntr-un club de streaptease japonez :lol: [/spoiler:02848c8c92]

[bogdragon]

"Lost in Translation" [Rataciti printre cuvinte]

Intro:
Acum o saptamana trece cineva pe la mine cu HDD si imi lasa vreo 30 de filme DivX.
Printre ele se afla si un film cu Bill Murray. Actor comic prin excelenta, bun, atunci si filmul va fi o comedie (imi zic). Derulez rapid filmul sa prind cateva scene comice, dar nu gasesc nici una.
Ba din contra admosfera este apasatoare si melancolica. Ma uit la scurta descriere a filmului (pe care amicul meu o face la toate filmele) si vad drama romantica.

"Lost in Translation" aparut in 2003, cu Bill Murray reda vizita de afaceri a unui actor american de film, sosit in Japonia pentru a filma o reclama. Din cate imi dau seama este o coproductie SUA/Japonia.
Filmul urmareste personajul principal din momentul aterizari avionului pana in clipa plecari iar actiunea se petrece in totalitate in Japonia (Japonia reala, de zi cu zi; nu idializata sau blamata).
Ce mi-a placut mie este portretizarea Japoniei contemporane si modul in care un strain (fie el European, American sau oricare aflat in zona vestica de influenta) se comporta intr-o tara ce este straina si familiara in acelasi timp.
De la hobby-uri la vici, totul este aparte in Japonia iar diferentele culturale intre cele doua emisfere sunt simtite de catre erou.

Desi ca fani anime stim ceva mai mult despre Japonia decat restul oamenilor (din partea asta a lumii), adevarul este ca daca maine am face o vizita acolo, nu ne-am gasi locul. Nu cred ca japonezi se deranjeaza foarte mult in a invata engleza (un lucru destul de greu pentu ei din cate stiu) astfel ca o comunicare adecvata cade din start.
Iar modul in care ne-am obisnuit sa ne comportam si sa percepem pe ceilalti ar fi destul de inoportun in suficiente situatii. Cred ca m-asi simti la fel ca Bill Murray, cel putin la inceput (de acea mi-a placut acest film atat de mult).

Recomand acest film tuturor fanilor anime, pentru o mai buna familiarizare cu lumea nipona moderna [spoiler:599fde00c0](adevarata; in care samuraii nu mai exista, pokemonii nu merg pe starda, iar fetitele nu prind carti magice ajutate de o pisica vorbitoare cu aripi).[/spoiler:599fde00c0]

Intrebare: voi ati auzit de acest film sau nu, a fost la cinematograf sau nu? (personal, inafara de 3 filme nu stiu nimic din productiile cinematografice din anul trecut sau curent).

[kaoru]

Mi s-a parut un film deosebit.....cu totul.Un film necomercial si de atmosfera.Cu multe intelesuri si multe fete.(a se citi fetse)
Nu am auzit ca acest film sa fi fost difuzat in cinematografe la noi dar s-ar putea sa ma insel eu......desi sunt aproape sigur ca nu este un film care ar fi prins la noi.

Japonia......un tinut misterios si deosebit cu totul.Povestea romantica ce se profileaza pe fundalul asta extraordinar este interesanta si nu una conventionala ca in alte filme.Ma gandesc ca poate nu am vazut eu prea multe filme de genul asta....dar ...
Cei doi protagonisti ai filmului....pierduti in lumea asta de nenteles....comunicarea este dificila cu totul....alienarea dusa spre extrem.O lume a contrastelor....
Filmul acesta poate fi privit la multe niveluri....tocmai asta este interesant.

M-a impresionat foarte tare contrastul dintre lumea occidentalizata a Tokyo-ului modern cu miscare si zgomot...si momentele de liniste in care cei doi privesc cu totul altceva....linistea japoniei traditionale....in care se plimba....vad lucruri....simt.Si nu este nevoie de cuvinte.
Sunt super fazele in care Bob vorbeste cu sotia sa la telefon...lol.Iar Charlotte (Scarlett Johansson) este super draguta.
Am impresie ca filmul asta trebuie urmarit nu intr-un mod rational excesiv ci mai degraba fiind relaxat la maxim...e un film de atmosfera care trebuie simtit si nu gandit.
E un film cre m-a lasat cu o senzatie minunata....
Cred ca e oarecum vorba de comunicare....la diferite niveluri...si problemele pe care le implica...si care sunt destul de grave din anumite puncte de vedere.Bariere invizibile..intre culturi..intre oameni....instinct si raspunsuri naturale din partea fiintelor umane.

Si eu il recomand calduros tuturor care s-au saturat de comercial.

(IMG:http://images.killermovies.com/l/lostintranslation/gallery/poster.jpg)

[zeri]

M-ati facut si l-am luat de pe net si l-am si vazut....si imi pare bine. Anu' trecut cand probabil mi-a trecut si mie prin mana nici nu l-am bagat in seama, nimeni nu a zis nimic interesant despre el. Probabil nu era pe gustul lor, dar se pare ca e exact pe gustul meu.

Si eu il recomand calduros tuturor care s-au saturat de comercial.

Ai dreptate, filmul nu este ca celelalte aberatii pe care le-am vazut in ultima vreme, se vede amprenta nipona.

Filmul chiar daca probabil nu e clasat ca fiind comedie, eu am gasit destule faze la care sa ma amuz, trebuie sa intelegi putin de tot si japoneza ca sa te prinzi in unele momente. Pacat totusi ca Tokyo a fost filmat numai in zile ploiase, probabil ca sa fie in armonie cu atmosfera filmului.

Mi-a placut si mie contrastul intre viata orasului modern si atmosfera din templele acelea. Cred ca daca as ajunge vreodata in japonia, prima oprire ar fi in Kyoto.

[Nihon-suku]

Am vazut filmul shi ce pot sa zic este faptul ca prezinta Japonia intr-o aura putzin sumbra shi in anumite momente chiar ridicola (de fapt cred ca asta era shi scopul) prin ochii a doi "gai-jin"-i care nu prea shtiu multe despre cultura si limba nipona, aflanudu-se acolo din obligatzie nu din placere. Acestea doua din urma declansand o reactzie cat se poate de normala protagonishtilor, si anume: "VREAU ACASAAA :cry: :cry: :cry: !!! "

Ma bukur ca am vazut filmul pentru ca altfel nu as mai fi aflat de melodia din soundtrack "Air - Alone In Kyoto" care imi place la nebunie. 8)

Impresia asta mi-a lasat-o mie filmul shi sper sa nu deranjez pe cineva cu ce am spus mai sus... fiecare are opinia sa :wink: . See Ya ! :D :wink:

[shadysands]

Japonia din LiT nu este decat un pretext. Actiunea ar fi putut la fel de bine sa se petreaca in Mbatunga, (desi e indoielnic faptul ca statul inexistent enumerat ar avea o industrie a publicitatii ce sa angajeze un actor american...dar divag) fiindca ceea ce vrea filmul sa ne spuna poate fi spus oriunde. Tagline-ul este "Cateodata trebuie sa mergi in partea cealalta a lumii pentru a inchide cercul". Am vazut ca foarte multe persoane au interpretat gresit filmul si l-au privit ba ca pe o poveste de dragoste in care "nu se intampla nimic", ba ca pe un film slab, in care tot ce fac aia e sa stea de vorba despre nimicuri si sa umble prin baruri...Toti va inselati. Filmul ne prezinta un lucru simplu ce din pacate este extrem de valabil: Foarte putini dintre noi isi gasesc vreodata sufletul-pereche, iar daca acest lucru se intampla vreodata, ori nu ne dam seama din varii motive, ori este prea tarziu pentru a mai putea intreprinde ceva. De asemenea, mai aduce in discutie si cateva lucruri mai putin importante, cum ar fi faptul ca te deschizi mult mai usor in fata unui strain decat in fata unei persoane cunoscute, familiare, tocmai din cauza faptului ca persoana cunoscuta se asteapta ca tu sa fii intr-un anume mod, pe cand un strain nu te judeca din punctul de vedere al unui cunoscut.
LiT e un film foarte bun, cum rar apar, nu un film ce incearca sa prezinte aia ca fiind asa sau ailalta ca fiind asa. Nu e o denigrare la adresa japoniei. De asemenea, ar trebui vazut de mai multe ori, ti se pare din ce in ce mai putin plicticos pe masura ce il vezi,