Probabil una dintre cele mai reusite productii GONZO. Animeul urmeaza destul de aproape cartea lui Alexandre Dumas (Contele de Monte Cristo). Cu toate acestea pe parcurs apar unele diferente intre anime si carte, desi, in fond, personajele sunt aceleasi. Animeul este o combinatie ingenioasa intre trecut si viitor. Oamenii au mentalitatea unor personae din secolul XIX, dar in schimb orasul e complet robotizat. Personal mi-a facut placere aceasta combinatie neasteptata: o casa apparent rustica are usi automate^^. La fel ca si in carte personajele sunt pioni pe o tabla de sah a contelui, pe care ii manipuleaza din umbra: toate acestea pentru a obtine razbunarea mult ravnita (cea pentru care isi vanduse sufletul unui demon). Spre deosebire de carte animeul are parte de o nota mult mai dramatica. Mai ales in episodul 17 (nu o sa va stric momentan placerea, dar pot sa spun ca este printre putinele faze dintr-un anime la care am plans). Sfarsitul difera si el foarte mult fata de carte. Cu toate acestea pot sa spun ca mi-a placut. Grafica are ceva deosebit: fiind o combinatie puternica de culori. Pentru unii ar putea fi deranjanta, dar mie personal mi se pare originala. Ca personaj mi-a placut in mod deosebit Eugenie deoarece e mult mai draguta decat in carte: feminine si inteligenta , dispune de o anumita noblete.(In carte era baietoasa si nu ii pasa de cei din jur; pot sa spun ca mi-a placut faptul ca i-au modificat caracterul.) E singurul anime la care pot sa afirm ca cei de la GONZO nu au dat-o de loc in bara, incepe ok si se termina excellent
|