Newbie
Group: Members
Posts: 8
Joined: 19-June 06
Member No.: 2.684
Points: 15
Gender: 
|
Iata ca am revenit cu povestea ce demult am inceput-o, dar acum dau toate 13 capitole, enjoy!
Dati cate comentarii, laude(daca sunt) si tot ce va mai trece prin cap!
The story of a girl called…Lucy
Capitolul 1-lumea din interior
-Why Me?(De tinut minte)isi spuse Lucy cand invatatoarea o scoase la tabla pentru a raspunde tema.
Lucy era o fata de 13 ani, adevaratul ei nume era Lucyfela, dar ea ura acel nume, deci toti ii spuneau Lucy,traia intr-un orasel cu parintii ei adoptivi,cu adevaratii ei parinti nu stia ce s-a intamplat.
De multe ori Lucy simtea ceva straniu, de parca ar fi simtit nevoia de a ucide, ea se ingrozea la acel gand, dar din in ce, dorinta devenea tot mai puternica.
Lucy, acea fata pasnica si iubitore se tranforma din in ce intr-o fiinta violenta, care simtea nevoia de a ucide; dar toate se petreceau doar in ea, in sine sa, in exterior si in ochii altora ea mai era acea fiinta pasnica.
Intr-o zi, pe cand mergea acasa de la scoala, ea auzise din nou acea voce ce tot timpul o indemna la crima, ea credea ca totul i se nazarea, si asa si era, nimeni nu mai auzea nimic, doar ea o auzea tulbure in timp ce incerca sa scape de ea, vocea spunea:
-La noapte…vei simti adevarata putere…cea de a fi puternic…cea de a ucide…
Tot alergand asa, trecea strada, iar o masina…CRUSH, si o lovi din plin pe Lucy, care cazu nemiscata la pamant…
>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 2-o noua viata
Lucy se trezi peste cateva ore pe patul din spital, era foarte slaba, dar in urechi inca ii mai rasunau cuvintele misterioase, era atat de obosita, incat adormi…
Deodata i se paru ca viseaza, ca era intr-o camera, care dintr-o data se transformase intr-un camp de batalie.
Atunci auzi din nou misterioasa voce care ii spuse:
-Ti-am spus ca azi vei simti adevarata putere, si o vei simti…Lucyfela!
La auzul acestui cuvant in Lucy se trezi iarasi acel instinct care il avea de atat de mult timp, dar la care era in stare sa se opuna, dar acum, acum ca il auzise atat de aproape spus, nu putea sa se opreasca…
Incepuse sa se intample ceva in ea, simtea cum se transforma, cum devenea mai puternica, cum devenea…intr-un fel… demon… monstru…ne-om, ceva ce nu mai era omenesc, dar tot odata pamantesc, era om ,dar alta decat ceea ce era...
Atunci auzise din nou vocea care ii spunea:
-Acum stii ce inseamna putere, foloseste-o!!!
Din fiecare colt care il vedea Lucy, veneau oameni, demoni, monstri, toti, aveau arme, toti doreau sa o omoare pe Lucy...
Lucy nu mai gandea limpede, tot ce stia ca are de facut, este sa se apere pe ea, si sa ucida pe toti ce ii satateau in cale...
Deoadata din corpul lui Lucy se emana o enorma putere spirituala, ce distruse o mare parte din inamici, iar apoi cu ghearele ce le dobandise in timp ce se transforma, ii ucise pe restul, care mai ramase, ii ucise cu puterea mintii, sugrumandu-i cu o mana invizibila pana la moarte...
Dupa lupta, Lucy se limpezi cat de cat, si simti cat de slaba era din urama izbirii de catre masina, simtea cum din nou devenea om, fara puteri, dar cu amintirile a celor ce tocmai facuse, simtea ca nu mai era in stare de nimic.
Din nou vocea spuse:
-Bravo...Lucy, te-ai discurcat bine, te-ai ridicat la asteptarile mele, acum odihneste-te, vei avea nevoie de odihna...
Lumina din camera se stinse, si Lucy se trezi pe patul din spital...
-Ce vis straniu...spuse Lucy.
Dar cand se uita la mana sa era plina de sange, iar ea plina de vanatai...
-Deci nu a fost un vis, chiar am...chiar am...UCIS! spuse Lucy aprope strigand.
Si atunci auzi din nou vocea, dar de data aceasta era alta:
-Bravo...acum esti de-a noastra, vei mai veni pe la noi, acum vei avea ...o noua viata...
>>>>>>>>>>>>>> va urma <<<<<<<<<<<<
Capitolul 3-Un nou inceput
Lucy era din ce in ce mai trista si mai retrasa, nimeni nu intelegea de ce, nimeni nici nu indraznea sa o intrebe...
De cateva ori cineva o intreba, ea ii fixa cu o privire adanca si rautacioasa, care dupa aceea avea urmari drastice, persoanele isi rupeau mainile,picioarele, totul parca din intamplare, dar numai o persoana stia adevarul...Lucy.
Stand intr-o zi in casa in camera sa, Lucy era enervata si trista in acelasi
timp, dar nu stia care predomina.
Deodata mama sa intra in camera si ii spuse:
-Lucy, n-ai iesit din camera ta de cateva zile, nici la masa nu cobori, ai vrea sa-mi spui ceva, ai vrea sa vorbim, daca nu vino la cina.
Lucy enervata la culme ca cineva nu-i dadea pace, mai ales mama sa
intinse mana sprea ea si spuse:
-Pleaca, lasa-ma in pace...
Atunci din mana sa iesi o minge de energie ce trecuse prin mama sa si o ucise.
Lucy, pentru un moment regreta ce facuse, uita toata ura ce o avea in ea, iar dragostea fata de mama sa iesi la suprafata, astfel facand ca partea sa rea sa nu existe pe o clipa...
-MAMA, ce am facut, si alerga spre trupul inert al mamei sale, plangand pe rana proaspat facuta,ce am facut,MAMA!
Lacrimile sale cazand peste rana si vindecand-o,astfel mama sa inviase, fiind readusa la viata de catre Lucy cea care trebuia sa fie, o fiinta dragalasa si blanda.
-Ce s-a intamplat? intreba mama sa parca iesita din coma.
-Te-a...te-a durut spatele si ai lesinat pentru o secunda, dar acum esti mai bine, du-te si te odihnes-te.
Nemultumita de raspunsul ce l-a primit, mama sa iesi din camera si pleca spre bucatarie unde o astepta sotul sau.
In camera sa Lucy isi daduse seama de ce facuse si de faptul ca isi inviase mama adoptiva.
Dar Lucy isi dadea seama ce era, si ca dragostea si mila nu o vor ajuta, asa ca partea sa buna disparuse, probabil odata pentru todeauna, si Lucy era din nou acea fiinta rea si care simtea nevoia sa ucida.
-Deci ce ti-a spus?o intreba pe Lizzy, mama lui Lucy, Harold, tatal sau.
-M-a ucis, apoi cu aceeasi putere m-a inviat!
-Ce,cum, ce a facut?
-Nu-ti dai seama Harold, stie , stie cine e, stie ce puteri are, in curand va vrea sa plece spre...
-CINE sunt, sau mai bine zis Ce sunt?intreba cu furie Lucy ce asculta discutia dintre cei doi,deodata plesnind la o parte usa de la bucatarie, VORBITI!spuse Lucy cu ochii plini de manie fata de faptul ca nimeni nu spunea nimic.
-Vrei sa stii?
-Da vreau sa stiu de ce am aceste puteri, de ce simt nevoia de a ucide, ce a fost acel vis pe care l-am avut, daca a fost un vis?
-Deci deja ai avut acel vis? Iata ce stim noi:
Te cheama Lucyfe...
-Nu-mi spune tot numele! striga Lucy.
-Bine te cheama Lucy, parintii tai erau membri ai unei organizatii guvernamentale care antrena oameni cu puteri deosebite, ei nu aveau puteri, dar odata ce te-ai nascut, te-au infiltrat cu puteri cu ajutorul unui aparat, dar puterile tale aveau sa fie activate doar de rostirea intregului tau nume de catre seful organizatiei, la varsta de 13 ani, caci puterile nu iti erau naturale, atunci tu ar trebui sa te duci la acea organizatie, unde te asteapta adevaratii tai parinti, ei nu mai pot parasi sediul, caci sunt membri, iata tot ce stim.
-Stiti prea multe, dar va las sa traiti,spuse Lucy se imbraca,iesi din casa si mergea prin ploaie.
-Stii ce ai de facut, tatal tau mi-a transmis asta, ii spuse vocea pe care Lucy o cunostea deja.
-Da stiu, tata a spus, eu fac, si cu o minge de putere distruse casa si tot si pe toti cei ce erau in ea. Rase sadic si isi urma calea spre a gasi sediul...
>>>>>>>>>>>>>>>>>>> va urma <<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 4-In cautrea sediului, partea I/ primul antrenament
Lucy mergea prin ploaie, fara tinta, fara o oarecare destinatie, mergea, nu stia incotro sa o apuce, nu indaraznea sa intrebe oamenii caci nu avea nici un sens, dar nu stia ce altceva avea de facut.Pentru un moment ii parea rau ca-si ucise parintii adoptivi, dar atunci rase cu sila si spuse:
-Tata mi-a spus s-o fac, si de altfel la ce bun mai erau si ei, ma descurc si fara ei, si in ea incoltise sentimentul de satisfactie fata de faptul ca ucise, mai ales pe oamenii langa care traise timp de 13 ani, ii ucise inca cu sange rece.
Mergea fara tinta, dar ii veni in minte ideea de a intreba misterioasa voce incotro sa o apuce pentru a ajunge la sediu.
-De multe ori mi-ai spus ce sa fac, spune-mi si acum, spuse Lucy cu voce tare in timp ce era in mijlocul strazii plina cu oameni.
-Ce sa-ti spun? spuse voce aproape cu ironie.
-Stii foarte bine ce, cum sa ajung acolo?
-Pentru a ajunge aici trebuie sa treci inca cateva etape de antrenament, mai concret...3, doua stimulate, iar una pe teren, adica oameni adevarati, daca vrei sa ajungi aici.
-Deci trebuie sa ucid oameni nevinovati?spuse Lucy fara nici o emotie in gals.
-Da , de ce intrebi, tii mila?
-Uite la ea, vorbeste singura, e diavol zic eu, orice n-ar fi, dar nu e ceva omenesc, spuse cineva in soapta, dar Lucy il auzi, simtea cum sangele clocotea in ea.
-Daca vrei, poti incepe cu acest oras mizerabil, vei trece antrenamentul, si vei scapa de amintiri neplacute, spuse vocea parca provocand-o.
-Daca il distrug, imi spui unde imi sunt parintii?
-Ti-am spus, mai sunt Doua antrenamente inafara de asta, vei trece de unul, cu unul mai putin, si clipa in care iti vei revedea parintii va fi mai aproape.
-De ce te-as asculta eu pe tine?intreba Lucy.
-Pentru ca sunt unica persoana care te poate ajuta.
-Sa presupunem.
-Bine, Lucy, pregateste-te, sau mai bine zis...Lucyfela(de adugat ca Lucy, odata ce a fost activata, ea are puteri, este membru neinregisrat al organizatiei, dar stie automat toate reguluile,etc....Simte nevoia de a ucide, dar puterile ei nu sunt complete, complete fiind activate de fiecare data de catre sefu’, dar si asa Lucy are puteri destul de mari, dar pentru o distrugere in masa, are nevoia de puterea completa).
Odata ce puterea sa a fost activata, Lucy deveni un criminal de neoprit, dar nu si de necontrolat, ea se poate controla singura, dar in unele cazuri, este controlata de catre seful.
Pentru a termina mai repede, Lucy forma o sfera mica in mana sa, ce crestea cu o viteza enorma, pana ce deveni o sfera ce acoperea tot orasul, apoi emana un gaz toxic, ce ii afecta doar pe oamenii normali,
-In cazuri ca astea ma bucur ca nu sunt normala, si observa cum toti oamenii din oras mureau sub ochii sai,dar ea nu putea face nimic, nu dorea sa faca nimic!
-Si cladirile, si animalele, tot Lucy...TOT!ii spuse vocea lui Lucy.
-Bine!
Formand o sabie imensa in mainile sale, a distrus cateva cladiri cu o singura lovitura.
-De ce sa-mi irosesc eu puterile?spuse Lucy, isi reveni la normal(Lucy poate reveni singura la normal)si pleca linistita prin orasul plin de morti care stateau la tot pasul.
-Ce faci?Distruge tot orasul, te va costa scump daca nu-l distrugi!
-Stiu, dar asteapta si vei vedea! Spuse Lucy si isi urma linistita calea spre periferia orasului, apoi iesi din el prin sfera facuta de ea, caci doar cel ce face o astfel de sfera poate sa iasa din ea.Odata ajunsa inafara orasului, si deci inafara sferei, Lucy forma o sfera exploziva, si o arunca in oras.
Peste doua secunde:
-Boom! Soptise Lucy si sfera exploda in gazul toxic ce era in oras, si cu ea si tot orasul se facu pulbere, nu-ti mai dadeai seama ca candva a fost acolo un oras, dar Lucy stia...
-Bine, bravo, Lucy, te felicit, ai distrus tot orasul pana in temelii, sunt mandru de tine!spuse o voce ce Lucy nu o recunoscu.
-De ce ai fi tu mandru de mine?
-Dar cine altul sa mai fie mandru de tine, decat tatal tau?
-Tata?
-Da Lucy, sunt eu, si in curand ne vom revedea, dar depinde de tine cat de curand!
-Ma voi starui, ma voi starui tata!
Si Lucy pleca pe drumul pustiu, si se pierdu ingndurata in negura noptii...
>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 4- In casa lui Rudith Beckham/partea I
Lucy mergea prin ploaie fara tinta, fara un loc anume spre care sa se duca, avand in minte doar vocea misterioasa de ziua trecuta.
Flashback~
-Bine, bravo, Lucy, te felicit, ai distrus tot orasul pana in temelii, sunt mandru de tine!spuse o voce ce Lucy nu o recunoscu.
-De ce ai fi tu mandru de mine?
-Dar cine altul sa mai fie mandru de tine, decat tatal tau?
-Tata?
-Da Lucy, sunt eu, si in curand ne vom revedea, dar depinde de tine cat de curand!
-Ma voi starui, ma voi starui tata!
End flashback~
Nu stia de ce ii tot revenea in minte acea voce, parca o mai auzise, parca nu o mai auzise, nu stia, dar stia ca doar la acea voce se gandea. Simtea nevoia sa vada acea persoana careia ii aprtinea vocea, si stia ca va trebui sa mai treaca peste 2 antrenamente, dar de data asta stimulate, cel pe teren il trecuse, inca cu aclamatii din partea tatalui sau, dar nu simtea remuscari, chiar satisfactie, de parca ar fi facut asa de o viata intreaga,iar acest gand o speria.
Prima data cand se transformase era in acel spital, noaptea, credea ca de aceasta data nu va fi nevoie sa fie noapte, dar pentru a nu starni mirarea celor din jur mai mult decat deja o starnise, caci hainele ii eau vechi de atata pribegie, era palida la fata caci nu mancase de cateva zile,dar ea nu dadea atentie acestor lucruri, ci doar mergea mai departe.Arata ca om normal, dar care a fost la drum destul de mult timp la drum.
Era intr-un orasel micut, bine amenajat,curat cu oameni ce aratau a fi destul de ospitalieri si buni.
Deodatata de ea se apropie de ea o batranica cu chipul bland si foarte milos.
-Vai, copila,se vede ca ai fost mult timp la drum,dar esti o copila buna, se vede in ochii tai(aperent bunicuta avea probleme cu vederea ,sau poate nu!),daca nu ai unde sta,poti veni la mine, sa te improspatezi,iar apoi iti vei continua calatoria.
-Bine multumesc,dar sper ca nu va deranjez prea tare.
-Deloc,urmeaza-ma!
Lucy spuse aceste cuvinte cu sfiala,dar si cu un oarecare respect fata de acea bunicuta, dar nu stia de ce.
Odata ajunsi langa casa doamnei,ele intrara in casa.
Era o casuta modesta cu acoperis verde, cu peretii vopsiti in albastru deschis,si in gradinuta din fata casei se aflau niste pomi, niste floricele,ce toate in ansamblu faceau din acea casa,o casuta modesta dar demna de admiratie.
-Intra,sezi pe canapea,ma duc sa fac un ceai.
Lucy nu dori sa se ajeze,ci se indrepta spre un dulap,in care se aflau niste poze,niste hartii vchi,si o mica cutiuta.Printre toate acestea se mai aflau si o mica medalie:
„Se ofera lui Rudith Beckham pentru merite deosebite si pentru reusita exelenta in cadrul organizatiei ’’HOME-BASE’’.’’
Puse medalia la loc,si scoase cutiuta prafuita si stagojie din dulap.O deschise si vazu in ea un pistol,pe care era scrijelit parca cu cutitul: „Rudi B.”
-Te face sa meditezi,nu?spuse Rudi aprand in prag cu cestile de ceai si cativa biscuiti.
-Ce sunt astea?
-Tu ce crezi?sunt din Home-Base.
-Ce este aceasta „Home-base”?
-Nimic interesant,doar o mica organizatie.
-Dar de ce mi-ai spus ca te face sa meditezi?
- Din cauza a doua lucruri:
1-O fetita de 15-16 ani cand intra in casa unei batranele se uita la pistolul pe care aceasta nu mai tine minte unde l-a pus.
2-Ca o batranica are un pistol in casa.
-Nimic mai mult?intreba lucy cu o dorint apriga de a sti mai multe.
-Nimic mai mult!spuse Rudi domolind-o.
-Am inteles ca te cheama Rudith Beckham.
-Exact, dar pe tine?
-Lucy, Lucy...,dar mai departe nu tinea minte.
La auzul acestui nume, Rudi tresari, caci isi aduse aminte niste versuri pe care le citi in arhiva Home-Base:
„Daca Arhel in plina luna v-a cobori,
Si noi toti vom fi in a visului stramtori
Lucyfela ne va mantui,
Si pe Arhel il va nimici!”
-Bine,cred ca deja esti obosita,daca vrei du-te sa faci un dus,e o doua usa la dreapta,al doilea etaj, apoi du-te si te odihneste.
-Bine,mersi mult.
Si Lucy pleca la etaj.
-Ea e?intreba Rudi in aer!
-Da, dar Arhel a fost nimicit,caci nu a venit in luna plina,dar ai avut simturile ascutite ca ai detectat-o ca membru a Home-Base,si ai adapostit-o,mai tine-o aici daca mai vrea,dar nu-i mai spune nimic de Home-Base.
-Bine,dar...
-Dar nimic,iti multumesc,ar trebui sa fie de ajuns.
-Am inteles.
Lucy facu baie,si acum era la ea in camera,unde se intindea pe pat,gata sa adorma,dar isi puse o ultima intrebare:
-Home-Base...?
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 5-Rudith Beckham-inger sau demon, si pentru cine?
A doua zi Lucy se trezi ,nu stia de ce era acolo,si de ce casa nu era deja distrusa de ea,de ce ezita?singura nu stia!
Dar ea nu stia ce se petrecuse in seara aceea:
Rudi era in bucatarie,strangea masa,cand vocea ii spuse din nou:
-Stii, m-am mai gandit, daca esti in stare poti sa-i dai un antrenament de moment lui Lucy.
-Tu aparent doar stii ce fel de antrenament pot sa-i dau eu ei!
-Da stiu, dar ea nu e ca ceilalti, e altfel. Ea este rea, violenta, necontrolata, dar adinc in inima sa, ea iubeste, chiar daca ea vrea sa alunge acest sentiment, chiar daca ar vrea sa alunge acea bunatate din sufletul sau, ea este o fata buna, dar bunatatea sa se ascunde, si daca nu o vom scoate la iveala, ea va muri.
-Din intreg discursul tau am inteles ca vrei sa o antrenez pe Lucy,cum stiu eu. Tu stii cine am fost eu, am fost inger pentru voi si demon pentru inamici, dar acum as putea fi invers,si daca ma insarcinezi cu o astfel de misiune la sigur va fi ultima!
-Cred in tine,si cred ca vei da tot ce ai mai bun in tine!
-Asta s-o crezi tu, spuse Rudi in gand.
-Am incredere in tine.
-Bine,spuse Rudi cu sila.
-Bine dar atunci o las in mainile tale!La revedere!
-La revedere!spuse Rudi mistic.
-La Home-Base, seful in biroul sau:
-Lucy draga, acum va fi primul tau pas spre a deveni un adevarat membru!
Dimineata:
-Buna dimineata,spuse Lucy cu sfiala.
Rudi o fixa taios.
-Tu stii de ce esti aici, de ce ai ezitat sa ma ucizi, de ce ma accepti, sau singura esti confuza?
-Sincer nici nu stiu,dar am impresia ca va cunosc de o vesnicie.
-Desigur ca ai acesta impresie, caci membrii aceeasi organizatii se cunosc se simt se respecta, asta este in sangele lor!
-Deci eu...,eu fac parte din Home-Base?spuse Lucy derutata pana in adincul inimii.
-Da, si acum hai la treaba, pentru ca acolo sunt admisi doar cei mai buni, iar acei slabi sunt...,si Rudi nu dori sa continue faraza,dar...
-Ai auzit ce faceau vechii romani cand isi alegeau ostasi de mici copii?
-Da,cred ca pe cei buni ii acceptau, iar pe cei rai ii aruncau in prapastie...
-Pai, cam asa ceva face si Home-Base, si trebuie sa fii puternic ca sa nu mori,caci cred ca stii legea junglii:
„Ucide sau...
-...vei fi ucis”continua Lucy.
-Cam asa ceva,si va trebui sa te antrenezi mult draga, deci la treaba.
-Dar dvs. Sunteti batrana, cum ma puteti ajuta dvs.
-Ha, eu batrana, nu judeca cartea dupa coperta, draga.
-MOARTEA INGERULUI SA FIE, SI EU DIN CENUSA SA INVII!!!
Deodata din trupul lui Rudi se emana o lumina alba si deveni o fata de vreo 20-23 de ani cu parul brunet ochii verzi imbracata intr-un corset negru si o fusta neagra si cu cizmulite asortate.
-Acum mai crezi ca sunt o batrinica.
-Dar cine esti tu?
-Sunt P-65,dar ma cheama Rudi.
-Deci...
-Deci sa inceapa antrenamentul, apleaca-te si arunca spre ea o sageata de foc...
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> va urma<<<<<<<<<<<
Capitolul-6; P-65,adevaratul demon din ea!
-Deci sa inceapa antrenamentul, apleaca-te si arunca spre ea o sageata de foc...
Lucy se feri,dar a fost un pic atinsa de sageata,care ii sfisiase haina.
-Nu e rau, pentru o persona fara experienta.
-Nu judeca cartea dupa coperta, singura ai zis, singura respecta zise Lucy si foma o minge de foc se o arunca spre Rudi.
Acesta se feri cu o viteza enorma si intr-o clipa era linga Lucy cu o sageata gata sa o ucida.
-Acesta ti-ar fi fost sfarsitul.
-Dar nu e!
-Corect, deoarece imi e mila de tine.
-Nu am nevoie de mila ta! spuse Lucy cu dispret.
-Poate nu ai nevoie de mila, dar de ajutor ai.
-Pentru ce?
-Doresti sa devii membru Home-Base?
-Eu nu am dorit niciodata nimic, am vrut sa traiesc linistita in casuta mea, cu persoanele ce eu le consideram parintii mei, nu sa umblu pe drumuri, sa ucid oameni si sa caut nu stiu-ce organizatie ce cred ca nici nu exista.
-Ea exista, ce te face sa crezi ca nu exista?
-Pentru inceput faptul ca nu stiu unde e!
-Nici eu nu am stiut unde e la inceput.
-Dar ce ai facut?
-Am urmat instructiunile.
-Ai ucis oameni nevinovati pentru a-ti atinge scopul?
-Da!
-De ce?
-In acea organizatie exista 2 tabere:
cea a ingerilor,si cea a demonilor. Ele nu concureaza intre ele, pur si simplu sunt diferite, si nu prea se accepta. Ambele sunt puternice, dar mai au nevoie de un singur membru pentru a determina care este mai puternica, si tu esti acel membru care va decide. Nimic nu se va schimba, dar vei fi mai puternica, si tu vei face diferenta, de tine depinde.
-Pot sa aleg ce tabara vreau?
-Da , nu conteaza, dar trebuie sa ai o pregatire speciala pentru cea in care te duci.
-As putea sa ma gandesc un pic?
-Ai toata ziua la dispozitie, poti sa te primbli prin parc, daca vrei ai niste haine in camera ta, si maine la aceasra ora, imi vei spune daca te-ai decis.
Si atunci P-65 se tranformase in batranica cea de mai inainte, o privi pe Lucy in ochi se intoarse, si pleca.
-Stai, dar tu in ce tabara esti?
-Eu sunt Ingerul Demonilor, si Demonul Ingerilor, sunt cel mai bun membru, sunt...demon!
>>>>>>>>>>>>>>> va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 7-Inger si demon!
Lucy se urca la ea in camera si gasi in garderoba ceva haine curate cu care se imbraca, iesi din casuta si se indrepta spre un parc ce il observase mai devreme.
Nu stia ce sa faca,iar in urechi ii rasunau inca cuvintele lui Rudy:
-Eu sunt Ingerul Demonilor, si Demonul Ingerilor, sunt cel mai bun membru,sunt...demon!
-Deci, gandi ea,cei mai puternici sunt demonii?
Dar atunci isi aduse aminte de o poveste din copilarie:
Flashback~
-Mami, ce e asta? o intreba Lucy pe Lizzy, mama sa adoptiva cand vazu o poza cu un inger si un demon ce se luptau.
-Astia sunt ingeri si demoni!
-Dar care va castiga?
-Depinde de tine, tu cine vrei sa castige?
-Cred ca...o combinatie intre cei doi!
Mama sa se cutremura, dar fara ca Lucy sa o observe, si spuse:
-Dar interesante idei mai ai si tu!
End Flashback~
-Deci asta era? Era o combinatie intre cei doi? Dar cum?
Si Lucy se ajeza pe o banca din parc.
-Daca Home-Base depinde de mine, trebuie s-o ajut, dar atunci Lucy isi dadu seama de ceva!
-Sunt o plangacioasa , cred ca lumea depinde de mine, si ca sunt importanta, dar nu sunt, sunt un assasin, care are misiunea de a ucide si nimic mai mult, dar... asta era! spuse Lucy.
Flashback~
-Depinde de tine, tu cine vrei sa castige?
-Cred ca...o combinatie intre cei doi!
End Flashback~
-Asta sunt si eu, un inger, dar si demon, dar...,care mai mult?
-Asta trebuie sa decizi singura, ii spuse o voce din spate.
Cand se intoarse, Lucy o vazu pe Rudy
-Why me?
-Pentru ca tu esti cea ce va face diferenta, cea care are puterea de a face diferenta!
-Deci eu sunt cea mai puternica?
-Tu?Nu..., inca nu, dar vei fi, depinde de tine CE vrei sa devii!
-Cred ca m-am decis!
-Deci?
-Vi fi...Demon si Lucy isi pleca capul in jos.
-Asta a dorit si tatal tau sa devii,iar acum pregateste-te, Lucy, viata ta nu va mai fi asa de acum inainte, tu ai ales sa fii Demon, precum si destinul te-a ales pe tine, pregateste-te!
Atfel Lucy, fetita de 13 ani cu parul negru si ochii caprui era demon deplin, cu forta marita de 10 ori, era un...Demon adevarat, poate in exterior, dar sufletul ei?
Acum totul depindea de ea, ea singura trebuia sa-si aleaga un destin in viata.
-Si acum? itreba Lucy.
-Acum mergem la antrenament.
>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 8-Norii nu sunt limitele!
-Deci trebuie sa te antrenezi sa devii un demon adevarat , spuse Rudy.
-Da si voi deveni! spuse Lucy.
-Atunci a inceapa antrenamentele, si Rudy se transforma in P-65.
-Fereste-te, si iarasi arunca o sageata de foc spre ea.
De aceasta data Lucy se feri cu o viteza ne mai intalnita.
-Vad ca te simti mai bine, nu?
-Da, simt diferenta, simt cum sunt mai puternica.
-Bine, ne mai antrenam astazi, apoi vei pleca!
-Unde?
-Pai, vrei sa-ti vezi parintii si sa devii un membru Home-Base, nu? dar daca vei sta aici, nimic nu se va rezolva, deci lucreaza, si maine in zori vei pleca.
-Bine, si forma o minge extraordinar de mare si de puternica ce o arunca spre P-65.
Aceasta se feri,si era langa Lucy gata sa traga, si de data asta nu glumea, dar Lucy ii anticipa miscarea si se feri, aruncand spre ea o raza de energie.
-Bravo, am completat prima faza al antrenamentului, ai reusit sa-mi anticipezi miscarile, asta si trebuia.
-Dar mai departe?
-Un demon adevarat are aripi, si are o alta infatisare.
-Dar tu ai alta infatisare?
-Desigur!
Si atunci Rudy se transforma pentru a doua oara, de aceasta data pentru a-si arata adevarata natura! Era un demon in toata splendoarea sa: aripile marete si rosii, ochii rosii si era imbracata intr-o rochie pana la genunchi, neagra.
-Prinde-ma de poti si atunci ea isi lua zborul.
-Dar cum?
-Asta depinde de tine si de cat de tare vrei sa ma ajungi!
Lucy isi dadu toate puterile si isi inchipui ca are aripi, mai mari, mai frumoase, mai rosii si deodata din spatele iesira niste aripi de un purpuri aprins, mai mare ca ale lui Rudy, isi lua zborul si o ajunse pe Rudy si o intrecu!
Dar atunci ii veni lui Lucy ceva in cap:
-Dar oamenii ce vor spune cand vor vedea niste demoni zburand deasupra orasului?
-Nu te teme, suntem invizibile pentru ei ei ne vad cum stam in curte si bem ceai la o masuta.
-Nu te puteai gandi la ceva mai original?
-Lasa vorbaria si ajunge-ma!
-Bine!
Lucy s avanta spre cer si porni spre Rudy gata s-o ajunga, cand Rudy dadu odata din aripi si era la 10 km de ea!
-Dar...cum ai facut asta?
-Nu mi se spune Demon Lord pentru nimc!
-Deci tu esti faimosa Demon Lord?
-Da, tu de unde stii?
-Nu stiu, acum am spus-o si eu.
-Hm...lasa, ajunge-ma!
Atunci Lucy isi inchipui ca aripile sale sunt mai mari si mai rapide decat cele ai lui Rudy, atunci aripile sale se transforma in altele mai mari, mai puternice, isi lua avant si o intrecu pe Rudy intr-o clipita, lasand in urma sa un drum de luminite, de parca ar fi un vis.
-Deci tu esti EA?
-Care ea?
-Tu esti cea care va deschide noi porti spre lumea demonilor, tu esti faimoasa Dream Demon!
-Asta ce inseamna?
-Toate visele tale vor deveni realitate!
-Deci...toate dorintele mele vor deveni realitate?
-Nu toate.
-Dar ai spus...
-Am spus ca visele tale depind de cat de tare vrei sa devina realitate si cat sunt ele de importante, dar asta este altceva, iti va spune Neil.
-Dar cine este Neil?
-Vei vedea, dar acum sa continuam antrenamentul.
-Ce trebuie sa mai fac?
-Trebuie doar formezi o sageata de foc, una de apa, una de aer, una din pamant, sa le combini, sa formezi o sageata din energie cosmica si sa o arunci spre acea tinta, iar apoi sa le poti folosi pe fiecare dintre ele.
-Dar care e tinta?
-Sa zicem acea cladire de acolo!
Si ii arata un zgarie-nori.
-Trebie s-o distrug cu o sageata? dar e atat de mare!
-Hm...mi s-a spus ca Lucyfela nu e o astfel de smiorcaita, am crezut ca am sa am de a face cu unul dintre cei mai nemilos demon, dar de cand ai venit aici ai tot fost o fata cat se poate de gingasa, nu un demon adevarat, daca nu distrugi aceasta cladire, atunci vei fi scoasa din Home-Base, ti se va sterge memoria si nu vei mai sti nimic din tot ce a fost, nici nu iti vei mai vedea parintii vreodata, vei fi pusa iar sub tutela si nu vei mai avea niciodata sansa de a mai fi Demon, asa ca gandeste-te la ce te asteapta daca vei mai fi o smiorcaita cum esti!
-Cu adevarat, am fost prea gingasa si firava de cand am venit, dar nu stiu ce e cu mine, gandi Lucy in sinea sa, dar ce sa fac?
-Deci si-a dat seama? Intreba seful organizatiei Home-Base, Neil pe Rudy.
-Da stie, stie ca e mai miloasa in ultimul timp, dar nu stie de ce.
-Deoarece eu am vrut sa fie asa, spuse Neil in soapta.
-Ce ai spus?
-Nimic, fa-o sa treaca antrenamentul si sa plece, mai are multe de facut.
-Am inteles.
Afara Lucy deasupra orasului mai da cateva ture cladirii pe care trebuia s-o distruga dar tot o framanta acel gand.
-Ce te framanta, Lucy? intreba Neil, o persoana careia Lucy ii auzea doar vocea.
-Ar trebui sa fiu un assasin nemilos, dar in ultimul timp sunt foarte firava.
-Asta te preocupa?
-Da!
-Dar doresti sa fii cum ai fost mai inainte?
-Nu stiu, cred ca da!
-Dar esti pregatita sa fii cum ai fost anterior, sau inima ta doreste sa fie libera si buna?
-Nu, sunt asa cum sunt, nu pot fi altfel, o inima buna nu ar pute sa-si ucida parintii adoptivi fara remuscari, o inima buna nu ar putea sa distruga un ora sfara remuscari ASA SUNT EU SI ASA VOI FI MEREU!
Atunci in Lucy se petrecu ceva, altceva decat atunci cand a fost numita „Lucyfela” simtea ca altceva se petrece in ea, simtea ca toate dorintele sale vor deveni realitate, cum inima ii ingheata si ea devenea mai sigura, asta era efectul incantatiei speciale al fiecarui demon, o incntatie ce iti mareste puterea, fiind ultima etapa in a deveni un demon adevarat, dar ingerul din Lucy nu a fost ucis, ci doar uitat...
-Acum sa arat tuturor ce pot face eu cu adevarata putere!
Lucy era sigura de sine, nu mai era gingasa sau miloasa, era ceea ce trebuia sa fie, un Demon!
Forma o sageata de foc si o lasa sa fie suspendata in aer, una de apa ce o trimise intr-un lac, una de aer se ii daduse drumul in nori, una de pamant si apoi spuse:
-Veniti la mine sageti ai Haosului, veniti la stapana voastra si distrugeti ce nu merita sa existe!
Atunci toate sagetile se pornira din elementele lor spre cea de fog, aducand cu ele o bucatica din elementul dat. Cea de foc se combina cu celelalte si forma o sageata imensa din energie cosmica ce era indreptata spre cladire. Dintr-o arcuire a mainii, Lucy forma un arc imens pentru sageata sa, isi lua avant si trecu de nori de pamnt si ajunse in spatiu de unde ochi cladirea.
-Cred ca asa trebuie s-o nimeresc, spuse Lucy in bataie de joc si dadu drumul sagetii.
Sageata trecu de nori si distruse cladirea cat ai clipi din ochi.
-Asa sa fie si Lucy cobori langa casa lui Rudy.
-Deci cred ca te-ai discurcat?
-Convinge-te si singura.
Rudy iesi afara si vazu sageata ce strapunse cladirea si acum statea infipta in pamant.
-Bine, ai trecut antrenamentul, cred ca esti gata sa pleci.
-Asa si doream sa fac.
-Ia asta si ii intinse medalia sa de la Home-Base.
-Ti-am mai spus nu am nevoie e mila ta!
-Daca vei mai dori sa vorbesti cu mine, sa vorbesti acestui medalion si eu te voi auzi.
-Sa presupunem.
Si Lucy isi continua drumul spre Home-Base, acum stia ce cauta si incotro s-o apuce.
-Stai, ascunde-ti aripile, striga Rudy in urma sa.
Lucy ii arunca o privire plina de dispret si ii ascunse aripile dar Neil oare ce facea?
>>>>>>>>>>>>>>> va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 9-In cautarea Home-base.
Lucy a trecut de unul din cele doua antrenamente ce trebuiau trecute inainte de ajunge la Home-Base.
-Ce trebuie sa fac mai departe? intreba Lucy in aer.
-Dar tu ce vrei sa faci? intreba Neil, seful organizatiei.
-Nu conteaza ce trebuie sa fac, doar spune-mi ce ca sa-mi vad mai repede parintii.
-Daca tii neaparat, sa vedem cum te descurci cu o misiune stimulata, vei avea ceva asemanator si cand vei fi aici, dar iata una care sa-ti arate cam aproximativ ce te asteapta.
In orasul ce il vezi vei cauta urmatoarea adresa: Green str.12, apt 30, acolo vei intalni unul din membrii Home-Base, el iti va da un colet, tu il vei lua si ghidata de mine vei ajunge la Home-Base.
-De ce el nu poate sa-l duca singur?
-Ce te face sa crezi ca este un „el”? este un membru retras din activitate, o cheama Roxy si ea are ceva ce trebuia sa ne dea noua, pana am dat de ea si de obiectul ce il detine ne-a fost foarte greu, misiunea ta este sa ni-l aduci.
-Pentru o organizatie guvernamentala aveti niste misiuni foarte usoare.
-Asta este cea mai usoara misiune ce a primit-o un agent in 2 ani, dar cum tu esti incepator, sa vedem ce poti face.
-Cat de greu poate fi, gandi Lucy caut casa si plec la Home-Base, nu poate fi prea greu.
Lucy pleca spre orasul din fata ei cu gandul ca peste putin timp isi va revedea parintii.
Odata ajunsa in oras, intreba de cineva unde se afla adresa cautata de ea, la care primi un raspuns:
-Avem strada Green, dar blocul 30 nu exista, poate ai incurcat tu adresa!
-Bine. Se intoarse si pleca fara sa mai spuna un cuvant, era sigura ca ceva nu era bine in acea adresa, atunci isi aminti ceva:
Flashback~
-Dar oamenii ce vor spune cand vor vedea niste demoni zburand deasupra orasului?
-Nu te teme, suntem invizibile pentru ei, ei ne vad cum stam in curte si bem ceai la o masuta.
End flashback~
-Poate asta este, adresa exista dar nu o vede nimeni, doar cei din Home-Base au putut s-o gaseasca, caci ei au toate datele, dar s-o gasesc eu va fi un pic mai greu.
-Te dai batuta?
-De ce m-as da?
-Crezi ca poti s-o gasesti?
-Da!
-Bine, sa vedem.
Si Lucy pleca in cutarea adresei si in cautarea coletului.
-Poate daca imi folosesc puterile pentru a gasi adresa, imi va fi mai usor.
Atunci Lucy se transforma in Demon in fata tuturor si isi lua zborul spre Green street. In timp ce zbura ea dorea din tot sufletul sa gaseasca Home-Base si pentru o clipa vazu pe strada Green un bloc parasit dar sub fonograma caruia se ascunde Green str. 30. Se duse spre Green str.si o gasi pe Ruxy in apartamentul 30.
-Cine e acolo? Intreba Ruxy speriata cand Lucy batu la usa.
-Membru Home-base care a venit sa recupereze un colet aflat la dvs.
-Cine te-a trimis, Neil? Atunci spune-i ca niciodata nu va pune mana pe colet.
-Ce sa fac? intreba Lucy in aer.
-Dar tu cum crezi ce ar trebui sa faci?
-Bine, cand termin, te anunt. Iar apoi se adresa iar catre batranica:
-Doamna, va rog de buna voie sa deschideti usa, de altfel voi fi nevoita sa intru cu forta.
-Sa te vad draguto, ii spuse acum o voce de femeie in varsta de cam 25-30 de ani, sa vedem de ce esti in stare.
-Bine, singura ai vrut-o.
Lucy isi desfacu aripile rosii-purpurii si cu o forta nevazuta farimita usa si intra.
-Vad ca te pricepi, as zice ca esti un Demon clasa L, nu-i rau pentru cineva ca tine, ii spuse lui Lucy o femeie de 25 de ani ce avea aripile albe desfacute si era imbracata intr-o rochie alba.
-Stai sa ghicesc, esti un Inger?
-Da, dar tu esti un Demon clasa L?
-Da, sunt Demon, dar nu am fost inca activata, acum sunt in antrenment.
-Cum? gandi Roxy, cum poate un Demon inca in antrenament sa aiba asa aipi rosii si asa o putere atat de mare, dar nu conteaza, totuna nu o sa-mi ia coletul.
-Da coletul, daca vrei sa mai traiesti.
-Crezi ca poti sa ma ranesti?
-Vrei sa incercam? Spuse Lucy si pe buze ii aparu un zimbet sadic si plin de ura.
-Da! si Roxy forma o spada din foc si se avanta spre Lucy. Lucy se feri foarte repede, iesi afara si se avanta spre cerul negru din cauza noptii.
-Chiar crezi ca poti fugi de mine?
-Chiar cred ca ar trebui sa zbori dupa mine in cazul ca mai vrei sa-ti vezi coletul!
-Ce? si cand Roxy se uita mai atent vazu ca coletul de pe masa disparu.
-Te prind eu, spuse Roxy si se avanta cu aripile ca zapada spre Lucy.
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 10-In sfarsit acasa.
Lucy e avanta spre cer cu aripile ei de un rosu aprins si se gandea cat de diferita era de ceilalti care se aflau jos, in acel oras de sub ea. Poate cei care o urmareau o admirau si doreau sa fie ca ea, sau poate pur si simplu o dispretuiau ca era diferita, ea nu stia, stia doar ca are o misiune de indeplinit.
-ASA SUNT EU SI ASA VOI FI MEREU! La aceste cuvinte Lucy deveni mult mai puternica, aripile ei crescura si ea se avanta spre inaltul cerului spre a-si indeplini destinul.
-Unde e Home-Base, am ce-ti trebuie, spune-mi UNDE ESTI?
-De ce doresti atat de tare sa vii, atat de mare iti dorinta de fi fata in fata cu soarta care iti este harazita, oare doresti sa fii linga acel ceva de care ai fugit in tine insuti de atat de mult timp, oare?
-Acesta imi este destinul, nu am alta alegere decat sa-l urmez, acum spune-mi unde sunteti?
-Bine, daca asta doresti, mergi inainte spre apus, peste tri ore vei vedea o casuta, coboara acolo si spune-i unei batranele care va iesi la ciocanitul tau cuvintul: Home-Base, daca ii vei spune alt cuvant vei intra intr-o casuta mica si fara nimic special, dar daca vei spune Home-Base...pai...iti vei indeplini destinul tau pana acum. Acum ai grija si nu uita de Roxy, ea e oaia neagra a familiei si tu cred ca stii ce ai de facut, nu o lasa sa se apropie de casuta, ea stie parola dar nu trebuie cu nici un pret sa intre, chiar daca te costa viata!
-De ce as vrea sa-mi dau viata pentru asa ceva?
-Pentru ca eu ti-o voi lua daca Roxy va intra in Home-Base.
-Fie, dar nu renut eu la viata mea asa de usor!
-Rudy a zis ca o sa ma ajute daca o sa am nevoie, sa vedem de ce este in stare si Lucy se uita la medalionul dat de Rudy. Isi inchipui ca o are pe Rudy langa ea si...
-Stai, nu sunt eu degeaba Dream Demon, dorintele-mi vor deveni realitate in dependenta de cat de tare eu doresc ca ele sa devina astfel, pentru ce sa o mai chem si pe ea ca sa ma injosesc in fata ei ca nu pot face nimic, nu-mi trebuie Rudy, imi trebuie doar vointa. Cu vointa as putea sa fac totul.
-Fata easta e buna, n-am ce zice isi spuse Roxy, dar va trebui s-o inving pentru a ajunge la Home-Base, dar nu va trebui s-o distrug decat atunci cand va fi linga Home-Base, atunci ea nu-mi va mai fi de folos.
-Hei, Roxy, tu esti inger nu? Daca te consideri destul de buna, sa aterizam aici fara a mai continua sa mai zburam fara sens si sa terminam ce am inceput la tine in camera, asta dca te crezi in stare.
-Daca te inving imi vei arata unde se afla Home-Base?
-Nu.
-Atunci nu are sens sa ma lupt.
-Ar fi bine sa lupti daca nu vrei sa fii ucisa de mine.
-fie, cum ne luptam, caci tu desigur ca nu stii ca membrii Home-base se lupta decent si corect, alegand dupa plac de inainte armele cu care se vor lupta.
-Eu nu ma supun nici unei reguli, nici acum, nici cand voi fi la Home-Base. Cat despre tine, fa ce vrei.
-Bine, voi lupta in sabie.
Roxy se repezi catre Lucy care statea nemiscata. Ea dori s-o atace frontal, dar la un metru de Lucy se izbi de un zid invizibil.
-Asadar te folosesti de puterea ta spirituala, dar eu voi face asa.
Roxy forma o sabie dintr-un otel foarte tare care avea puterile sa distruga toata barierile spirituale. Se avnta spre Lucy cu gandul sa distruga bariera si odata cu ea si pe Lucy. Dar Lucy tot nu se misca.
-Daca nu lupti, mori! Si roxy se avnta spre bariera, isi ridica sabia si lovi zidul invizibil, dar nimic nu se petrecu.
-Dar cum este posibil, nici o bariera nu a putut sa existe dupa atacul meu.
-Sabia ta poate strapunge doar o singura bariera odata, nu doua simultan.
-Dar nimeni nu este in stare sa foarmeze doua bariere, este imposibil.
-Pentru altii poate da, nu si pentru mine, caci eu sunt Dream demon, visele mele devin si vor deveni realitate!.
-Deci in sfarsit te-ai aratat si tu, nu am stiut ca am sa fiu eu prima care va avea onoarea de a lupta cu tine.
-Tu nu ai luptat, tu ai pierdut de la inceput, iar acum pregateste-te sa mori, caci aesta este destinul tau, accepta-l.
Lucy se ridica in aer, forma patru sageti si pe fiecare le trimise in elementele lor. Forma o sfera in jurul lui Roxy iar in sera se elimina un gaz toxic.
-Chiar crezi ca acest „parfum” ma poate afecta?
-„Parfumul” nu este pentru a te intoxica, ci pentru asta:
Lucy chema fiecare sageata din elementul sau cu puterea specifica fiecareia, si le trimise pe fiecare in cele 4colturi ale lumii si sagetile au facut in cateva secunde ocolul pamantului ca sa ajunga in sfera in care era Roxy. Ea fusese strapunsa de fiecare dintre ele si astfel ea muri. Sangele ii ajunse pe fata luiLucy care se sterse cu mana si vazu acel sange rosu aprins.
-N-m stiut ca este asa de placut sa ucizi un Inger, poate o mai fac si altadata si Lucy zambi sadic.
-Acum sa plec acasa, isi desfacu aripile si porni spre casuta despre care i s-a vorbit.
Ajunsa acolo batu la usa si raspunse bunicuta:
-Cine esti si ce vrei?
-Home-Base.
Bunicuta deschise usa si Lucy intra intr-o incapere simpla cu un patuc si un scaun, in fine era casuta bunicutei
-CE? striga Lucy dupa cate am facut ucis si patimit pana acum, nu pot cel putin sa intru, m-am saturat. Vreau sa gasesc odata si odata acel blestemat Home-Base si sa-mi vad printii VREAU!
La acele cuvinte spuse de Lucy care erau spuse cu ura dispret si mai ales deznadejde, Lucy a ajuns in sfrasit in Home-base aducand cu ea si coletul ce trebuia adus.
-Lucy? intreba o femeie de vreo 30-35 de ani, avand aripile rosii si larg desfacute.
-Mama?
Partea a II-a
Capitolul 11-Neil?
Lucy ajunse in sfarsit la Home-Base, dar nu putea sa stie cine era acea femeie care statea in fata ei.
Era o femeie de vreo 32 de ani, avea aripile purpurii si mari deschise. Era imbracata intr-o fusta neagra cu o bluza rosie cu decolteu verde ce se potrivesc de minune cu ochii sai de un verde inchis.
-Lucy, eu sunt mama ta si te-am asteptat atat de mult timp si ma bucur ca in sfarsit ne vedem.
-Mama? Spuse Lucy inca fiind in nedumerire cum de la o batalie care abia se terminase ea ajunse fata in fata cu mama ei pe care dorea s-o vada de atat de mult timp. Pentru care ucise sute de oameni nevinovati, pentru care isi puse viata in primejdie.
-Da Lucy, sunt eu bine ai venit ACASA!
Lucy incrunta spricenele si cauta cu privirea un pistol, odata ce il gasi, se avnta spre el, il apuca si o impuscase pe mama sa, care cazuse la pamant iar apoi disparu precum o holograma ce era.
Din umbra iesi aceiasi femeie descrisa mai sus dar cu un zambet sters pe buze.
-Ca sa vezi, masurile de precautie au fost necesare cu tine, Lucyfela!
-Nu crede ca acel nume mai mai afecteaza in vre-un fel acum eu sunt stapana pe mine, MAMA!
-De strigi la propria ta mama?
-Dar de ce propria mea mama m-a intampinat cu o holograma dar cu un zambet pe buze, de 14 ani(caci toate pribegiile ei au durat un an) am vrut sa te gasesc pe tine si pe tata si asa am fost primita, merci mult de tot!
-Ei haide Lucy, spuse un barbat de vreo 33 de ani cu aripi albe ca neaua, un par negru si imbracat intr-un costum cafeniu, nu fi asa de rea cu mama ta!
Lucy avand pistolul in mana il impusca si pe el. Rezultatele au fost aceleasi ca si la mama sa.
-Precum mama, astfel si tata spuse Lucy. Chiar daca nu ai fi fost o holograma, tot te-as fi impuscat
-De ce?
-Pentru ca asa sunt eu, pentru ca m-ati lasa la niste parinti adoptivi timp de 13 ani si apoi a trebuit sa ma calce o masina ca sa va gasesc. Chiar nu se putea altfel?
-De ce nu intelegi ca nu se putea?
-Dar de ce tu nu intelegi de ce te-as fi ucis, fix de acea. Cel putin ati fi putut sa-mi lasati o scrisoare pentru a sti cat de putin CE sunt!
-Dar asta ar fi contat, intreba mama sa.
-Da, foarte mult!
-Ajunge, striga Neil, bine ai venit Lucy, continua el coborand glasul.
-Nu ma fa sa te impusc si pe tine, caci tu nu esti holograma. Cel putin un om din toata acesta organizatie ma crede de ce sunt in stare si nu se teme ca il voi impusca.
-Deci ma cunosti?
-Tu doar m-ai condus pana aici, cum sa nu-ti cunosc cel putin vocea, dar nu crede ca iti sunt recunoscatoare toata viata sau ceva de genul asta. Mai bine ramaneam asa cum am fost pana acum.
-Dar tu stii ca asta se poate intampla, stiind ce fel de demon esti!
-Chiar daca as putea nu m-as mai duce, acesta este destinul pe care l-am ales, n-am sa mai dau inapoi.
-Bine, atunci urmeaza-ma!
Si Lucy se porni dupa Neil care trecea prin cateva oridoare doar de cateva lampi slabe care face lumina sa nu ajunga in cele mai intunecate colturi.
-Iata-ne ajunsi, deci Lucy, sper ca ai dus la bun sfarsit misiunea „Roxy”?
-Da sefu’!
-Deja sunt sefu’?
-Intodeauna, ai fost nu?
-Da, presupun ca da... .Asculta Lucy, esti deja membra oficiala a Home-Base si trebuie sa ai echipamentul necesar pentru a duce la bun sfarsit misiunile care...
-Scuze, dar ce fel de misiuni vor fi acelea?
- Misiunile noastre sunt in primul rand secrete dar inr-a doilea rand foarte dificile, iti voi explica asta mai tarziu in camera de arme.
-Bine, atunci sa mergem, ce mai asteptam?
-Bine, urmeaza-ma.
Lucy il urma spre noi coridoare si pe cand mergea prin semi-ituneric isi aduse aminte de ceva:
Flashback~
-In acea organizatie exista 2 tabere:
cea a ingerilor,si cea a demonilor. Ele nu concureaza intre ele, pur si simplu sunt diferite, si nu prea se accepta. Ambele sunt puternice, dar mai au nevoie de un singur membru pentru a determina care este mai puternica, si tu esti acel membru care va decide. Nimic nu se va schimba, dar vei fi mai puternica, si tu vei face diferenta, de tine depinde.
Endflashback~
-Eu voi face diferenta? intreba Lucy in soapta?
-Ce ai spus?
-Nimic, ma gandeam doar...
-Te gandeai ca tu vei face diferenta?
-Ce... de unde stii?
-Pai eu tot sunt membru, sau cel putin am fost. Abilitatea mea speciala era sa stiu ce gandesc toti, prieteni si dusmani...
-Cum, tu ai fost membru?
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 12-Sa fie oare adevarul?
-Pai eu tot sunt membru, sau cel putin am fost. Abilitatea mea speciala era sa stiu ce gandesc toti, prieteni si dusmani...
-Cum, tu ai fost membru?
-Da, nu inteleg de ce asta te mira?
-Pai, nu as fi crezut... cum sa-ti spun...ca tu...membru...
-Inteleg ce vrei sa spui, dar toti de aici am fost membri, fie ca am avansat sau am scazut, eu am avansat si am devenit directorul, permanent al Home-Base dar astfel mi-am pierdut o mare parte din puteri dar cel putin mi-am pastrat abilitatea speciala...
-Inteleg...acel depozit este departe?
-Nu, am ajuns.
-O_O(altfel nu am putut descrie mirarea ei ^_^ )
Ei au ajuns in fata unei usi mare care s-a deschis de indata ce Neil spuse parola intr-o limba pe care Lucy nu o stia.
In acea camera erau tot felul de arme, de la pistoale la arcuri cu sageti.
-Poti sa-ti alegi ce arme vrei, dar ai dreptul doar la doua.
-Bine, vazand un pistol ruginit pus intr-o rama a intrebat: dar ce este cu acel pistol?
-Pai...a spus Neil cu un pic de sovaiala...era al tatalui tau, da, al lui era.
-Dar de ce ,,era”?
-Pai deoarece acum el are altul, sau nu are deloc nimic, a adugat el ca pentru sine.
-Ce ai spus la urma?
-Nimic, nimic.
-Dar de ce este pus in rama?
-Pai deoarece,spuse el iarasi cu sovaiala parca nu dorind sa spuna adevarul, deoarece a doborat mai multi inamici cu el si...eh...deja era vechi, da era vechi si si-a luat altul nou, iar pe ala l-am pus in rama pentru ca era special.
-Pot eu sa-l iau?
-Nu!era un ,,nu” atat de categoric incat Lucy se cutremura.
-Si de ce nu?
-Pentru ca...era pistolul unui inger, da si este impotriva legii ca demonii sa foloseasca armele ingerilor, in general toata aceasta parte este a ingerilor, asa ca hai mai departe.
-Este ceva in neregula cu pistolul ala, am sa verific mai tarziu isi spuse Lucy in gand.
Ajunsa in sectia demonilor Lucy vazu arme mai multe, mai noi si mai frumoase.
-Bine, doua arme, cred ca il voi lua pe asta si lua un pistol, asta trebuie de fiecare data si altceva ceva mai special ceva care sa fie diferit, precum sunt si eu, oh...cred ca asta si lua un obiect de metal precum un sceptru mic si gingas ce avea prins foarte bine la capat o lenta de culoare albastra, dar de indata ce Lucy o atinse, ea devenise neagra.
-Cum, nu se poate!
-Ce e?
-Se spune ca cine va atinge Sceptrul ce este de culoare albastra, iar lui ii trebuie un an ca sa devina asa si el va deveni negru, acela va fi posesorul lui de drept!
-Deci cred ca el m-a ales pe mine, nu eu pe el spuse Lucy cu un zambet ironic pe buze si il lua ca sa-l studieze mai bine.
-Ca si mama ei isi spuse Neil in gand. Asculta Lucy trebuie sa vorbim.
-Despre ce?
-Despre trecutul tau.
-Astept asta de foarte mult timp, te ascult.
-Bine iata cum a fost, totul fara ocolisuri,poate doar cu cateva spuse el in gand:
Parintii tai au fost niste oameni normali ce aveau o fiica si...
-Eu am o sora?
-Nu, aveai, iata cum s-a intamplat:
Parintii tai au fost depistati ca fiind membri adormiti ai bazei, dupa ce au fost Treziti, fiica lor a fost plasata sub adoptie, caci ea nu urma sa fie membru, iar peste 3 luni ea s-a sinucis deoarece isi doarea o viata normala impreuna cu parintii ei caci nu i-am sters memoria.
-Nu am vrea noi toti o viata normala...
-Tu desigur ca stii ca poti sa ai o viata normala cu abilitatle tale deci...
-Dar si tu stii ca eu mi-am acceptat destinul fara sa dau inapoi, apoi...
-Parintii tai impotriva tuturor regulilor au avut un copil in Home-Base, deaceea era sigur ca el va fi membru, dar deoarece nu am mai avut un membru atat de tanara trebuit sa te punem sub adoptie, parintii tai nu au vrut, dar daca nu erai pusa sub adoptie, trebuiai sa fii experimentata, parintii tai au fost de acord....Astfel ai devenit cel mai puternic dintre membri, si primul din felul tau, dupa ce am descoperit asta ai fost nevoita sa fii plasata sub adoptie ca la 13 ani sa fii Trezita definitiv, de acolo cred ca stiii deja ce s-a intamplat.
-Da, stiu, acum as dori sa ies un pic afara.
-Bine, dar nu pentru nu mult timp, trebuie sa te odihnesti, maine este o zi importanta, sa te prezinti la mine in birou.
-Am inteles sefu’, isi lua armele si pleca.
-Nici nu stii ce te asteapta...
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Capitolul 13-„Nu-mi pasa de trecut, vreau sa stiu ce ma asteapta!”
-Am inteles sefu’, isi lua armele si pleca.
-Nici nu stii ce te asteapta...
A doua zi de dimineata Lucy se prezenta in biroul lui Neil. Acolo el statea intr-un fotoliu intors spre geam, de cum Lucy intra el se intoarse si ii spuse:
-Bine, ai venit. Te asteptam, ia loc si ii arata un divan mare, am multe sa-ti spun, despre trecutul tau, dar si despre ce iti rezerva viitorul.
-Nu-mi pasa de trecut, vreau sa stiu ce ma asteapta!
-Dar...
-Nici un dar, spune ce vrei de la mine, si de ce m-ai adus aici?
-Ce se intampla cu ea, gandi Neil, atunci isi aminti ceva:
Flashback~
-Elly, ce e cu tine intreba Neil pe o doamna inalta, zvelta si bruneta, care aparent era demon.
-De ce ma intrebi, ma simt absolut normal.
-Nu stiu, te porti cam straniu in ultima vreme.
-Simt si eu asta, sa fie oare din cauza lui Karada?
-Te referi l arma care ai ales-o ultima, cea cu o lenta acum neagra.
-Da aceea. Mai stii ceva despre ea?
-Cred ca da, este transmisa de primul demon care a existat in Home-Base acum 600 de ani in urma.
-Asta explica ceva...
Endflashback~
-Deci? il intrerupse Lucy ce il trezi din amitiri, deci ce e?
-Tebuie sa-ti spun ceva important despre arma pe care ai ales-o ieri, spuse Neil pe un ton hotarat.
-Bine, spune spuse ea indiferenta, dar oarecum mai calma.
-Arma pe care ai ales-o se cheama Karada ceea ce inseamna...
-Nu-mi place numele, ii voi spune Shitai, sau poate Nozomi, dar cred ca totusi va fi Shitai.
-Sa presupunem, nu prea conteaza numele odata ce e a ta poti sa-i pui ce nume vrei, dar a cui a fost si ce trecut a avut trebuie sa te intereseze.
-Ti-am mai spus ca nu ma intereseaza trecutul, dar daca ai spus ca e important, te ascult. Numai mai repede, ca nu am toata ziua la dispozitie sa stau si sa te ascult pe tine si pe lectia ta de istorie.
-AJUNGE! Striga Neil si pe Lucy o apuca instantaneu o durere enorma de cap, dar care trecu la fel de reped de cum a aparut.
-Ce a fost asta?
-„asta” am fost eu si da, eu ma puterea de a controla intru catva pe membrii organizatiei, asa ca ai grija ce spui pe langa si despre mine.
-Am inteles sefu’.
-Deci cum spuneam, arma „Shitai” a apartinut primului demon al organizatiei Home-Base, care a trait acum 600 de ani. El a creat-o si i-a dat puterea de a se transforma in orice arma doreste posorul ei, de la pistol la arc si celelate, orice tip, model, marca, totul. Dar exista si un pret: posesorul lui va trebui sa plateasca cu amintirile ce le-a avut pana s-o aleaga. Tu nu ai stiut de asta si poti sa te razgandesti daca vrei.
-Nu, nu ma voi ma voi razgandi caci totuna nu-mi pasa de amintirile mele, chiar as fi bucuroasa sa le uit.
-Totul Lucy, absolut totul, chiar ai vrea sa uiti totul.
-Da, sunt dispusa sa uit totul petru Shitai.
-Tu ai ales, deci cu asta basta, da?
-Da.
-Bine deci acum ce te asteapta :
Home-Base este o organizatie guvernamentala secreta care indeplinste misiuni sub acoperire. Fiecare membru poseda si puterea de a controla un element sau un metal orice natural, dar doar unul.
-Cum ar fi?
-Ce vrei tu:aerul, apa, focul, lemnul, metalul, pamantul,etc. Deci ce alegi?
-Lemnul.
-Tu vei putea controla si orice produs din lemn, hartia, orice.
In tot acest timp seful scria ceva pe o foaie de hartie cu un pix aurit.
-Altceva? intreba Lucy?
-Da, si atunci lua foia si o arunca in aer, ea se arse indata fara ca cineva s-o aprinda si atunci Lucy simti o schimbare in ea, acum putea controla lemnul, dar cel mai important:Shitai.
-Ce a fost asta?
-Tot ce ai spus s-a indeplinit, acum vino aici.
Lucy se ridica si se apropia de masa lui Neil unde se afla o cutie neagra inchisa.
-Deschide-o si apasa butonul din ea, in timpul asta spune incantatia specifica tie.
Lucy deschise cutia neagra si in timp ce apasa lent butonul spuse:” Asa sunt eu si asa voi fi mereu!” atunci toata puterea pe care Lucy o avea se unise intr-un tot intreg si ea uita, uita totul. In fata ochilor ii trecuse cateva amintiri: clipe cand se juca pe afara in curte, clipe pe care le petrecuse cu fosta ei familie, prima zi de scoala, prima „cea mai buna prietena” prima cearta cu prietena ei, prima dragoste... Totul se pierdu in abisul fara fund al uitarii, sau mai bine zis in spatiul fara limite al amintirilor lui Shitai... Totul, pierdut si nu se va mai intoarce.
-Acum Lucy, poti fi socotita membru cu adevarat Activ al Home-Base.
-Ar mai trebui sa fie ceva, nu?spuse Lucy cu fata plecata in jos si cu parul astfel incat fata ei nu se vedea.
-Da, ti-o prezint pe Alex.
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>va urma<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Si nu credeti ca asta e sfarsitul, mai vin si alte capitole in continuare!
|
The Story Of A Girl Called...lucy
Oct 4 2006, 02:33 PM
