Outline · [ Standard ] · Linear+ Inuyasha Fanfic, o poveste

[lizzuka]

Hello! Am scris si eu ceva... Va invit sa cititi, poate va place...
Oricum, nu am talent, dar daca vreti, as putea continua...
Orice critica (din punct de vedere gramatical, al povestii) este binevenita. Enjoy!

Destrămarea unui vis. Plecarea lui Kagome

Kagome stătea şi privea prin fereastră câmpul luminat de razele palide ale lunii. În ochii ei căprui se întrezăreau câteva lacrimi. Aşa era de câteva săptămâni, palidă, tăcută, tristă. Inuyasha nu îndrăznea să vorbească cu ea. La fel şi ceilalţi. Şi chiar dacă ar fi încercat să o facă, Kagome nu i-ar fi băgat în seamă. Sango încercă şi în seara aceea să vorbească cu Kagome, sperând ca aceasta să uite cât de cât moartea familiei ei. Se apropie de ea încet şi punându-şi mâna dreaptă pe unul din umerii lui Kagome îi spuse cu o voce calmă şi blândă.
- Nu mai plânge! Totul a trecut. Încearcă să îşi revii Kagome!
- Ba nu a trecut! Spuse Kagome cu tristeţe în glas. Dacă aş fi fost cu ei! Dacă aş fi rămas acasă, atunci poate i-aş fi apărat de hoţi! Poate…
- Poate ce? Poate că nu ar fi murit? Nu, chiar şi aşa, tu nu ai fi putut să îi aperi; şi probabil ai fi murit şi tu. Asta vroiai? Asta vrei? Să mori?
- Da… spuse cu ochii înroşiţi de la plâns, întorcându-se către Sango. Nu vreau să mai trăiesc! Nu ai idee cum mă simt!
- Ba am! Kagome, te înţeleg!
- Ai putea? întrebă neîncrezătoare Kagome. Nu cred, nimeni nu ar putea.
- Kagome! Revino-ţi! Au trecut aproape trei luni de la acest incident.
- Tu îl numeşti incident, iar eu îl numesc pierderea unei familii, a vieţii mele! Dacă m-aş fi întors acasă la timp! Dar nu! Am rămas aici, crezând că îl vom prinde pe Naraku şi că vom găsi toate bucăţile…
- Ajunge! Spuse Sango întrerupând-o. Ai de gând să stai aici şi să îţi plânge de milă toată viaţa? Crezi că asta ar fi vrut ai tăi? Crezi că ei îşi doresc să te vadă cum îşi distrugi viaţa? Te asigur că nu. Ai tot dreptul să plângi, dar gândeşte-te că nu ai avut nicio vină! Viaţa merge înainte orice ar fi! Încearcă să treci peste asta. Noi te putem ajuta, doar dacă ne laşi.
Kagome începu să plângă din nou şi să se învinovăţească de tot ce i se întâmplase. Sango realiză că reuşi să o facă pe Kagome să accepte cele întâmplate, dar nu acum, fiindcă era prea curând. În adâncul ei, Kagome ştia că ceea ce Sango spusese era adevărat, dar nu dorea încă să admită.


-va urma-

[black_wings]

bv...ma bucur ca ai postat-o si aici...keep up the good work :P

[lumiere_ina_2005]

In primul rand,povestea nu e rea,dar categoric se putea mai bine (nu k eu as fi experta! :D ).Inceputul e bun,restul ( d la discutzia lui Sango q Kagome ) e prea dramatic,la un momemt dat ma ia q lesin.Punte-ti imaginatzia la contributzie!!!Oricum,astept continuarea,k am ramas intrigata!Sunt curioasa dak Kagome chiar va pleca sau nu.In al 2-lea rand,motivul plecarii ei nu e bun deloc.Indraznesc sa spun k seamana (aproape identic) cu cel din povestea lui iygirl_4ever-sper k am scris bn-knd Karin ii povesteste lui Satzuki d moartea parintzilor ei din kuza hotilor(t scutesc d detalii).Bun.....gata q critik,t-am luat prea tare!!! :twisted:

[lizzuka]

Multumesc ptr critica lumiere_ina_2005. E adevarat, in ceea ce priveste plecarea lui Kagome, moartea parintilor ei, e inspirata de la povestea lui iygirl_4ever.

Iata continuarea...

Sango realiză că reuşi să o facă pe Kagome să accepte cele întâmplate, dar nu acum, fiindcă era prea curând. În adâncul ei, Kagome ştia că ceea ce Sango spusese era adevărat, dar nu dorea încă să admită.


Miroku şi Inuyasha ieşiră din cameră odată cu Sango. Afară cerul înstelat şi luna păreau că împărtăşesc durerea lui Kagome. Doreau totuşi să o ajute, dar încă nu ştiau cum.
Două zile mai târziu, Kagome îi anunţase că doreşte să le comunice ceva foarte important.
- Cum adică pleci? Întrebă Inuyasha.
- Kagome, chiar vrei să pleci? Gândeşte-te foarte bine, spuse Miroku. Dacă pleci atunci cum vom mai găsi bucăţile de Shikon No Tama shards?
- Vă rog, înţelegeţi-mă! Chiar şi cu mine, tot nu le-am găsit.
- Dar, Kagome, acesta nu este un motiv suficient de întemeiat ca să pleci definitiv.
- Înţelegeţi-mă! Nu mai pot rămâne aici! Nu mai vreau! Dacă rămân, voi ajunge să îmi distrug viaţa. Tu, Sango, mi-ai spus că e timpul să uit şi să încep să trăiesc! Prea bine! Asta fac; dar ca să pot reuşi trebuie să plec din lumea asta, să revin în Japonia mea, să o iau de la capăt. Cuvintele lui Kagome erau adevărate, finndcă asta simţea şi ea. Pentru prima dată dorea să plece din grup. Sango o înţelegea şi era de acord cu ea, chiar dacă asta aducea după sine urmări grave. Din acest motiv nu se băgase până în clipa aceea în discuţie, lăsându-i pe Inuyasha şi pe Miroku să vorbească.
- Dacă Kagome vrea să plece, lăsaţi-o. este decizia ei.
- Sango! Spuse Miroku. Realizezi ce înseamnă asta!
- Da. Kagome, dacă vrei să pleci, atunci o poţi face. Shippou, nu eşti de acord cu mine?
- Ba da, răspunse trist Shippou. Dar te rog, nu pleca! O rugase el pe Kagome.
- Nu pot să cred! Kagome nu ne poţi părăsi! Mai ales după tot ce am…dar se oprise brusc, nedorind să o determine să rămână pentru iubirea lor. Nu poţi pleca după tot prin ce am trecut ca să îl găsim pe Naraku şi nenorocitele de Shikon No Tama shards, se corectă el imediat. Avem nevoie de tine, dorind să spună că de fapt el avea nevoie de ea. O iubea, şi de abia acum realiza asta. Acum când o pierdea, iar mândria lui proastă şi nefolositoare îl împiedica să îi mărturisească sentimentele pe care şi ea le împărtăşea. Kagome ar fi rămas dacă ar fi auzit de la Inuyasha două cuvinte: „Te iubesc!”, dar nu le auzi.
- Plec mâine, spuse Kagome. Vă rog să mă iertaţi! Şi spunând acestea se duse să îşi împacheteze lucrurile.

-va urma-

[samy]

lizzuka...ce s-a intamplat cu tine de nu mai scrii??? ai scris ca va urma....si asta a fost cu mult timp in urma...ce s-a intamplat??

[lizzuka]

Nu am mai postat fiindca am crezut ca nu va place. Dar daca vreti mai pun..

Inuyasha ieşi afară să se plimbe, dar Miroku îl ajunse şi îl oprise.
- De ce nu îi spui? Întrebă el.
- Ce să îi spun? întrebă de parcă nu ar fi ştiut la ce se referea Miroku.
- Hai, Inuyasha! De ce nu i-ai spus că o iubeşti?
- Că o iubesc?! Întrebă mirat. Acum toţi ştiau, dar el nu dorea să recunoască. Nu înţeleg la ce te referi Miroku! Pe cine să iubesc?
- De ce minţi? Cu toţii ştim că o iubeşti pe Kagome. Trebuie să îi spui. Trebuie să ştie!
- Ce te face să crezi că o iubesc? Este adevărat, ţin la ea şi mă preocupă persoana ei, dar nu o iubesc!
- Atunci pe cine iubeşti?
- Ştii prea bine, pe Kikyo minţi Inuyasha. Încă nu am uitat-o.
- Minţi! Spuse Miroku. Într-o zi vei regreta că nu eşti sincer cu tine şi cu sentimentele tale şi ale celorlalţi, dar va fi prea târziu. Am vorbit cu Sango, şi după ce pleacă Kagome, plecăm şi noi şi poate că pleacă şi Shippou.
- Prea bine! Plecaţi dacă asta doriţi! Plecaţi şi lăsaţi-mă singur! Aşa ar fi trebuit să fiu de la început! Oricum îl voi prinde pe Naraku şi îl voi omorî, comentă Inuyasha.
Ceea ce Inuyasha şi Miroku nu ştiau era că Kikyo ascultase conversaţia celor doi. Acum era decisă să lupte pentru a-l recâştiga pe Inuyasha, din moment ce el recunoscuse că încă o iubea. O iubea pe ea şi nu pe Kagome. Zâmbi şi plecă imediat, ca cei doi să nu cumva să o vadă.

-va urma-

[black_wings]

please, cum poti sa crezi ca nu ne-a placurt? :( eu am crezut ca ne-ai uitat, nu altceva, please continua, tu deja stii parerea mea despre creatia ta ;), me love it

[samy]

fii mai increzatoare....posteaza in continuare...dupa mai multe posturi iti vei da seama daca povestea ta place lumii sau nu,,,asa ca da-i bataie.

[friderika]

Hai .....lizzuka.....Hai....povesteste-ne,ca eu sincer mi-a placut povestea ta.PLEASE.......... :(

[Alinna]

Lizuca la virgule trebuie sa mai lucrezi, pentru ca - pe alocuri- lipsa unei virgule sau o virgula prost plasata m-a facut sa citesc acelasi lucru de 2 ori in cautarea intelesului.
Spuneai ca observatiile sunt bine-venite. Sa incepem cu una lipsita de importanta cum ar fi "Încearcă să îşi revii Kagome" si sa trecem la una mai serioasa.
Spui tu "Aşa era de câteva săptămâni" si dupa cateva replici "Au trecut aproape trei luni de la acest incident." trei luni nu cred ca au doar "cateva" saptamani :)
Ar mai fi "şi să se învinovăţească de tot ce i se întâmplase." Pai, eu am impresia ca tu vorbesti de ce li s-a intamplat parintilor ei si atunci mai bine scoti i-ul.
" Sango realiză că reuşi să o facă pe Kagome să accepte cele întâmplate, dar nu acum, fiindcă era prea curând. În adâncul ei, Kagome ştia că ceea ce Sango spusese era adevărat, dar nu dorea încă să admită." ce pot sa spun e ca...am inteles ce vrei sa spui, dar datorita intuitiei "realiza ca reusi" bravo lui - spun eu- "dar nu acum" zdrang! si continua cam la fel ...ideea e buna, dar prost exprimata imo.
Acum...eu nu am vazut Inuyasha si ...habar nu am cine e Sango, dar -din cate am inteles- Inuyasha ar fi iubitul ei si mi se pare trist ca el nu "indrazneste", dar Sango da!
Cam astea sunt observatiile referitoare la primul tau post.

Referitor la al 2lea
"Afară cerul înstelat şi luna păreau că împărtăşesc durerea lui Kagome." imi este greu sa cred ca un cer plin de stele este partas la durere, cred ca mai bine spuneai ca cerul era fara stele si luna acoperita de nori ca si cand- intreaga natura- ar fi impartasit durerea ei, dar asta este parerea mea...
"Două zile mai târziu, Kagome îi anunţase că doreşte să le comunice ceva " nush' ori e ordinea de vina si ai vrut sa spui "Kagome ii anuntase ca peste 2 zile le va comunica ceva..." ori ..."ii anunta" e forma pe care voiai sa o folosesti.
"Cuvintele lui Kagome erau adevărate, finndcă asta simţea şi ea." aici iarasi m-ai pierdut " cuvintele lui Kagome erau adevarate pentru ca asa simtea si ea...care ea?! ea Kagome era de acord cu Kagome? sau vb altcineva si daca vb altcineva ..cine?
"Realizezi ce înseamnă asta!" - cred ca este de fapt "?"
" Dar te rog, nu pleca! O rugase el pe Kagome."cand o rugase?
:blink: "ruga" e mai potrivit...
"Nu poţi pleca după tot prin ce am trecut" nu suna de loc bine...
Si fara suparare ..tu spui"Acum când o pierdea, iar mândria lui proastă şi nefolositoare îl împiedica să îi mărturisească" cand putin mai sus tot tu spui ca "dar se oprise brusc, nedorind să o determine să rămână pentru iubirea lor." trebuie sa te hotarasti daca nu-i spunea din mandrie sau pentru ca nu voia ca ea sa ramana "doar" pentru iubirea lui....

Ultimul fragment postat nu-l mai comentez ca a dat lenea in mine si nici nu vreau sa te demoralizez de tot.
Nu stiu cum sa-ti spun ceea ce vreau fara sa te demoralizez...trebuie sa depui mai multa munca in ceea ce faci. Tu ai imaginatie, dar asta nu e suficient-poate cititorul nu are si atunci tu trebuie sa-i descrii ce-ti trece prin minte ...el nu poate sa ghiceasca ce ai vrut sa spui, asa ca trebuie sa-ti exprimi gandurile intr-o maiera mai precisa iar neconcordanta dintre timpurile verbelor e foarte importanta...

Da tot ce ai mai bun, critica trebuie sa scoata ce ai tu mai bun la iveala, nu sa te faca sa renunti asa ca..eu astept continuarea povestii scrisa cu mai multa atentie (nu am sa mai comentez cele scrise de tine asa ca sa nu te temi de mine, iar cele scrise mai sus sa le tratezi ca pe niste sugestii :) de care daca vrei tii cont, daca nu...nu ;) ). Pup u si astept continuarea...

[lizzuka]

Alinnam am sa tin cont de sfaturile tale si le voi pune in aplicare cand voi incepe sa scriu din nou. Pana atunci, pun asa cum este scris initial, fiindca mi-e lene sa corectez :P


În seara aceea nici luna, nici stelele nu îşi făcură apariţia pe cerul întunecat şi înnorat. Kagome îşi făcuse de mult bagajele, dar dori să se ţină de cuvânt şi să plece a doua zi, chiar dacă la noaptea urma să plouă. Se simţea prost şi era tristă, dar trebuia să îşi ţină promisiunea faţă de ea. Trebuia să o ia de la început, departe de prietenii ei, de Inuyasha. Inuyasha, prima ei mare dragoste. Ar fi rămas dacă el ar fi spus acele cuvinte, dar conştientiză că el încă o iubea pe Kikyo, iar lupta cu ea, pentru dragostea lui era pierdută. Aici avea dreptate, fiindcă inconştient, Inuyasha încă o apăra pe Kikyo, dar dacă nu o mai iubea ca la început? Dacă el o iubea pe ea, pe Kagome? Ar fi dat orice ca acest gând să fie adevărat. Vroia să plece înainte de răsăritul soarelui, ca nimeni să nu o vadă.
Părăsi camera şi se duse la Sango. Bătu încet la uşă şi intră.
- Sango? întrebă Kagome. Pot intra?
- Da. Ce s-a întâmplat? De ce nu dormi? Mâine pleci.
- Ştiu, ştiu. Dar nu puteam să… nu puteam să plec fără să îmi iau rămas bun de la tine.
- Pleci acum? Nu pleci mâine?
- Ba da, plec mâine, dar în zori. Nu vreau ca nimeni să mă vadă plecând.
- Chiar nu există vreo cale să rămâi? Vreun motiv?
- Nu. Vreau să încep o altă viaţă, departe de toate, în lumea mea. După ce mi-ai spus acum câteva zile, am înţeles că nu eu sunt vinovată de moartea familiei mele; şi chiar dacă aş fi fost acolo cu ei, poate aş fi murit, şi acum nu aş mai avea ocazia să spun toate astea. Este destul de greu pentru mine, dar cred că este necesar.
- Kagome, dacă vreodată te vei întoarce, nu uita că în mine vei găsi o prietenă, o soră. Îmi promiţi?
- Da. Dar nu ştiu dacă voi reveni. Cel puţin nu acum, mărturisi Kagome îmbrăţişând-o pe Sango.
- Ai grijă de tine!
- Mulţumesc! Adio!
- Adio! spuse la rândul ei Sango.
Kagome se retrase în camera ei, şi îl îmbrăţişă pe Shippou pentru ultima dată, luându-şi rămas bun de la micul ei prieten.

-va urma (teoretic, fiindca asta ramane la optiunea voastra)

[Crystall]

heya! am citit si eu povestea ta, cat ai scris din ea si chiar te rog sa o continui. sunt intrigata de ceea ce va urma si sper ca nu ne vei mai tine in suspans. ;) spor la treaba si keep up the good work! :P

[lumiere_ina_2005]

Hai sa mai dau si eu pe aici,ca prea am am lipsit.Damn school,it's over anyway! :D Asa,referitor la povestea ta:imi place,imi place,imi place!!!!!!!Povestea ta si cea a lui iygirl_4ever sunt preferatele mele(me big fan Inu).So,posteaza continuarea cat mai repede!Keep up the good work!!!

[Crystall]

uf....ce s-a intamplat? dc nu mai postezi?ai lasat cititorii in suspans...
sper sa ne delectezi in curand cu urmatorul tau post, we're looking forward to it!!! ;)

[lizzuka]

Miroku stătea afară căutând o stea printre nori, dar nu o găsea. Sango veni lângă el şi se aşeză.
- La ce te uiti? întrebă dulce.
- La nimic, răspunse Miroku. Căutam ceea ce nu pot găsi. Spunând acestea, o invită pe Sango să se aşeze lângă el, iar ea răspunse afirmativ la propunerea lui. Miroku îi luă mâinile fine între ale lui şi apropiindu-şi obrazul de ele, îi mărturisi lui Sango ce ea ştia, dar dorea să audă.
- Sango!
- Da. Ce este?
- Te iubesc! Te iubesc foarte mult! Vorbesc serios! Ştii asta, am mai spus-o, dar acum aş vrea să…
- Să… Continuă, spuse Sango, văzând că el se orpise.
- Sango, tu mă iubeşti?
- Sigur! Cum să nu te iubesc? Miroku, ai idee cât de mult de iubesc? Tu mi-ai redat încrederea în mine şi în oameni. M-ai învăţat să iubesc! Tu!
- Atunci vreau să te rog ceva! spuse uşor nesigur pe el.
- Ce?
- Sango, ceea ce am să te întreb acum este foarte important pentru mine, adică pentru noi, pentru relaţia noastră. Sango, vrei să… vrei să te…evită pentru ultima dată. Vrei să te căsătoreşti cu mine?
- Poftim?! întrebă uimită şi fericită Sango. Vorbeşti serios? Sango dorea de mult să audă aceste cuvinte. Miroku dădu afirmativ din cap, iar lui Sango îi apărură câteva lacrimi în colţul ochilor ei, erau lacrimi de fericire.
- De ce plângi? întrebă Miroku, ştergându-i lacrimile. Nu vrei să ne căsătorim?
- Ba da, sigur că vreau prostuţule! Nu înţelegi sunt lacrimi de fericire!
- Ce bine! Spuse fericit Miroku, iar cu o mână începu să îi mângâie posteriorul. Imediat însă simţi palma lui Sango, până nu demult catifelată şi între mâinile lui, lovind puternic obrazul stâng.
- Miroku încetează!
- Au! De ce ai făcut asta?
- Dacă eşti nesimţit! răspunse iritată Sango.
- Dar curând ne vom căsători şi…
- După ce ne căsătorim! Spunând astea se ridică şi plecă, dar îl sărută pe obrazul unde cu puţin timp în urmă îl lovise. Te iubesc prostuţule, dar eşti mult prea afemeiat. Dacă vrei să fim împreună, să ne căsătorim, atunci trebuie să nu mai fi cu ochii după toate femeile!
- Dar eu am ochi numai pentru tine! Doar pe tine te iubesc! spuse sincer Miroku. Dar de dragul tău şi pentru binele relaţiei, promit să încerc!
- Miroku!
- Bine, bine… îmi voi da silinţa.


-va urma-
I hope you like it!

[darkbombonik]

este prea tare povestea....te rugaaaaaaaaaaaaaaaammmm continua plzzzzzzzzzzz :D :D ai nota 10000000 de la mine:) plzzz astept continuarea..si nu in ultimul rand sfarsitul :D