Ah, sa nu crezi ca ma bucur ca am avut dreptate >.> Pentru prima data empatizez cu Nanami in privinta socului pe care l-a avut. It wasn't a nice sight. Dar in ceea ce priveste "drama" fata de faptul ca Touga nu ar fi fratele ei, pe mine sincer nu m-a prea miscat. In primul rand pentru ca mi s-a parut ciudat felul cam superficial si pripit cum a ajuns la concluzia asta (de la tipul de sange). Pana la urma, a stiut atata timp ce grupa de sange are Touga, de ce trebuia sa i se sublinieze de catre altcineva un lucru de genetica elementara (pana si eu mai stiu atata lucru din liceu) ca sa isi dea seama? Plus ca singura a tras concluzia asta, n-a intrebat pe nimeni ce si cum. Si pana la urma s-a dovedit ca sunt frati de sange, doar cei care i-au crescut nu sunt parintii lor. Asa ca in privinta asta, sunt de parere ca Nanami si-a facut-o cu mana ei si ca Touga e un idiot insensibil. Chiar ma bucura ca sufera dupa Utena, sa simta si el macar o particica din durerea pe care a impartit-o in stanga si in dreapta, nu doar lui Nanami, ci si tuturor acelor fete care il suna innebunite (mi-e mila de ele). Nici mie nu mi-a venit sa cred ce a facut Utena. Mi-a fost extrem de greu sa accept asa ceva. Hai sa zicem ca faza cu sarutul sa fi fost un moment de slabiciune, dar chiar sa cedeze atat de usor la asa ceva... I want her to be better than this! >.< Eu sincer spun ca nu prea am inteles care e treaba cu Akio si Anthy. Am inteles povestea Printului Rozelor, dar imi vine cam greu sa fac legaturi. Akio ar fi Dios si Anthy sora lui, this is clear. Dar nu pot sa inteleg de ce un om atat de bland si dulce precum Dios s-a transformat in ceva atat de meschin si murdar precum Akio. Si apoi nu ma prind in ce fel este intemnitata Anthy. Ar trebui sa fie in castel, nu? Cel putin, asa se spune in poveste si asa am inteles si din scena cand Utena era mica. Bun, iar asta ma duce cu gandul la finalul arcului Black Rose, cand se da se inteles ca Ohtori Academy nu e tocmai un loc obisnuit, din moment ce nici Akio si nici Mikage nu au imbatranit cat timp au stat inautru. Eh, si asta ma face sa cred ca, de fapt, totul este o alegorie, o adunatura de metafore si evenimente cu sens simbolic. Asa ca poate si intemnitarea lui Anthy e tot o metafora. Si atunci totusi care e sensul in a fi sluga lui frate-su si a accepta toate lucrurile oribile pe care i le face? Nu stiu, mi se pare atat de urat fata de semnificatia initiala a povestii, e o discrepanta atat de mare intre simbolismul sacrificiului ei si a situatiei in care se afla acum, incat mie tot imi vine greu sa spun ca m-am inselat in privinta ei si ca m-am lasat parda ideilor preconcepute. Cel putin nu fata de aceasta Anthy pe care o vad momentan. Poate dupa ultimele episoade, cand am sa inteleg situatia mai bine, voi putea admite ca am gresit. Am tot respectul pentru sora lui Dios si pentru ce a facut, dar, dupa cum am zis, nu reusesc sa fac prea bine corelatia intre poveste si ceea ce am vazut pana acum. Poate nu am fost eu in stare sa inteleg cum trebuie. Episoadele 33-35 le-am vazut azi si m-a bantuit toata ziua o durere groaznica de cap, posibil sa nu pot gandi cum trebuie.
Ah, si legat de faza cu baietii si patul. Stai linistita, eu nu cred ca e vorba de asa ceva, nu mi s-a parut niciodata ca ar fi vorba de ceva de genul asta.
|