[ Outline ] · Standard · Linear+ ...::: LIGHT and SHADOW :::...

[NoOne]

Se tara incet prin zapada alba lasand in urma o dara de sange. Sageata ii rodea carnea la fiecare incordare a muschilor. S-a oprit putin ciulind urechile. Nu mai auzea chiotele oamenilor si nici latraturile cainilor. Poate scapase.

Rasufla greu. In aerul rece totul devenea casant. Simtea cum aburul propriei rasuflari se sparge in mici cristale de gheata acoperind petele de sange de pe bot. Nu era sangele sau. Cel ce incercase sa o ucida isi traise ultimele sale clipe. Avea inca in nari mirosul de om. Mirosul fricii.

Marai scurt. Ii ura pe oameni. Poate la fel de mult pe cat o urau oamenii pe ea. Se temeau. Pentru ei ea era Draug Rog, Lupoaica Demon, cea care le aducea moartea.

....

[cioby2k]

Dar nu trecu mult timp ca un viscol puternic se porni, zbiciuindu-le fetele. Abia se puteau tine sa nu fie luati pe sus de vant. Deja fetele le erau brazdate de rani. Vantul era necrutator. La fel si frigul. Sangele ingheta la cateva secunde dupa scurgerea din rani.
- Nimruth, nu putem continua asa. Trebuie sa gasim un adapost. Repede!!! Du-te si cauta un loc ferit de viscol.
- Crezi ca poti sa te descurci cu el?
- Nu-ti face probleme de mine si Tarahil. O sa fie mai rau daca nu gasim adapost. Hai! Du-te si cauta unul. Repede!
Nimruth intoarse capul pentru o ultima data spre cei doi si pleca. Urmele ei disparura aproape instantaneu.