2blacksky: o sa fiu de parerea lui ruxy, la faptul cu lipsa coerentei + simplismului poeziei. insa nu vreau sa se intample sa regreti ca ai postat-o pe forum, ci s-o iei ca o lectie si sa incerci sa indrepti unele lucruri.
Sunt sigur ca odata ce un om incepe sa scrie poezii/versuri/ganduri litere desene sa faca muzica, orice.. el trebuie sa aiba o anumita stare, pai uite nu critic acele sentimente pe care le-ai avut cand scriai, Pentru ca in nimeni, niciodata, nu o sa poata reda acele sentimente. Insa ce-ti lipseste tie este in primul rand uneltele prin care exprimi acel sentiment. Oricine poate sa scrie poezii in care povestesc simplu ce se intampla in jur. Iti trebuie 1 un vocabular bogat, 2 sa folosesti cat mai multe figuri de stil 3 sa citesti citesti citesti cat mai mult. daca le ai pe astea poti sa atragi atentia mai mult la idei si la ce vrei sa exprimi, poti sa uiti pana si de rima dupa aia doar te joci si jonglezi cu ele
.
Incearca sa citesti Ana Blandiana are versuri superbe pline de viata si pasiune
Si ca sa nu zica lumea ca-s offtopic:
Esti…
Eşti o picătură de Cer senin,
Uitată de El aici,
Ca să vedem că tot atât de senin
Poţi să urăşti, poţi să iubeşti.
EÅŸti o parte din bolta cu stele,
Când nu te-nţeleg sau când cânţi.
Eşti Soarele, Luna şi ce-i între ele,
Iar eu... eu nimic nu mai sunt.
Şi dulcele vânt ce aduce a mare,
Care trecând suflă firişoare de nisip.
Åži eu, suflat de tine,
Plutesc minunat de zeiţa fără de chip.
Divină, stăpână pe soartă, pe timp.
Lui Zeus şi Poseidon soră le eşti,
Rivală – aşa cum gândeşti,
Şi zeiţă, pentru un fir de nisip.
cred ca are vreo 7 ani asta
cam pe la varsta aia
so go ahead comment