Chat


elpreda: [22:23] Re: Zero season 2 coming up later this year. Bringing you back up to speed
Shitsumanu: [21:25] Ah, nostalgie si amintiri. Good old times!
MC Hammer:
desu
Mumusan: [06:49] deadxdead desu
LordPhoenix: [08:20] Păi haideți pe discord: https://discord.gg /XRqkzke
Coyotee: [13:13] din pacate
MC Hammer:
desu
elpreda: [08:45] there's no one to even haunt desu
Majin: [23:50] Hoooo!Hoooo!
elpreda: [00:42] in solitude, where we are least alone
Arhiva

Reclama

Welcome Guest ( Log In | Register )


MaNGAshop.ro

2 Pages  1 2 > 
Reply to this topicStart new topicStart Poll

Outline · [ Standard ] · Linear+

> Renasterea, - sau povestea unei lumi -


post Nov 1 2011, 08:52 PM
Post #1
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Dupa aproape 3 luni (acest post este scris in data de 18.01.2012) de cand m-am decis sa scriu acest mic fan-fic, am ajuns, in sfarsit, in momentul in care chiar sunt multumit de ceea ce scriu.

Primul draft nu a reusit sa reprezinte tot ceea ce imi doream eu sa reprezint. Nu a reusit sa capteze toatele emotiile pe care doream sa le trasmit. Era, plain and simple, un dezastru.

Acum, dupa mai mult de 10 editari, re-editari, re-re-editari si aproape un toc de hartie folosit, sunt gata sa scriu.

Sper ca veti avea rabdare cu mine (nu am mai incercat niciodata un proiect atat de mare :D), sper ca ideea sa fie satisfacatoare iar executia placuta.

De asemenea, tin sa mentionez ca, daca vi se par unele scene cunoscute...probabil ca asa si este :). Am incercat sa adaptez momentele mele preferate din varii anime-uri si sa le invart in asa fel incat sa para naturale pentru personajele mele.

Asadar, daca doriti, pemiteti-mi sa va iau de manuta si sa exploram impreuna lumea ciudata care este mintea mea :).

PS. Daca aveti ceva probleme, am incalcat vreo regula a propriului univers, considerati ca o scena este prea incarcata/cheesy/lame/not-good-enough sau vreti pur si simplu sa ma sustineti, go right ahead and tell me :). Sunt mereu deschis la opinii si critica, preferabil constructiva :D.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Nov 3 2011, 08:49 PM
Post #2
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Acest al doilea post va contine toate modificarile facute variantei care va fi postata in continuare.


Prima varianta: V. 2,67, build 1 - 18.01.2012

A doua varianta: V. 2,67, build 2 - 18.01.2012

A treia varianta: V. 2,67, build 3 - 25.01.2012

A patra varianta: V. 3,00 - 03.02.2012

A cincea varianta: V. 3,67 - 09.02.2012

A sasea varianta: V. 3,67 build 2 - 11.02.2012

A saptea varianta: V. 3, 79 - 26.02.2012

A opta varianta: V. 3,79 build 2 - 04.03.2012

A noua varianta: V. 3,79 build 3 - 30.03.2012

Numarul variantei curente este: 4.00 build 1 - 08.05.2012

- corectare gramatica si greseli de ortografie
- modificarea unor expresii; corectarea repetitiilor unor cuvinte
- modificarea mai multor scene din Prolog si Ch. 1
- optimizarea mai multor scene din Ch. 2
- optimizarea unei scene din Ch. 1/ultima parte
- diferite modificari ale unor expresii din Prolog si Ch.1/part 1&2
- modificarea unei scene din Ch 1/ prima parte
- modificarea unei scene din Ch 2, partea a doua
- modificarea titlului Ch. 2


- reorganizat capitolele
- sters unele expresii din ch 1- 7
- refacut unele scene din ch 1 - 7
- modificat unele replici din ch 1 - 7


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 18 2012, 03:16 PM
Post #3
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Renasterea - sau povestea unei lumi

Gen: drama/romance/action/horror/angst
Tip: nuvela
Limba: romana/engleza
ATENTIE: limbaj dur, scene explicite. Recomand 16+.



Prolog

Scotandu-si cardul de acces, frumos decorat cu un diamant sangeriu in mijloc, barbatul de 60 de ani se apropie de usa de metal extrem de solida. Oprindu-se cateva secunde, pierdut in cine stie ce ganduri, trecu cardul prin lacasul electronic, introducand un complicat cod de 25 cifre, un mic "bip" insotindu-i fiecare apasare a butoanelor. Apoi isi apropie ochiul stang de aparat, iar o raza verde ii scana retina. Intre timp, isi introduse aratatorul drept intr-un locas si stranse un pic din dinti. Nu se obisnuise niciodata cu acest sistem care ii lua un pic de sange, confirmandu-i astfel identitatea. Odata terminate aceste proceduri exhaustive dar necesare, se auzi un mic „blip”, urmat de sunetul specific al aparatelor hidraulice care se chinuiau sa deschida uriasa usa.

Camera in care a patruns individul era complet diferita de holurile albe si lungi din care tocmai a venit: era incredibil de inalta si...goala. In afara de o masa rotunda in centru, in jurul careia se aflau 12 fotolii, din care 11 erau ocupate de niste indivizi in robe sangerii, care le acopereau chipurile, nu se mai gasea nimic. Lumina moarta a lunii patrundea printr-un complex sistem de ferestre minuscule si se concentra exact deasupra mesei rotunde unde arunca umbre fade pe fetele acoperite a celor unsprezece. Robele lor rosii pareau, cu adevarat, tesute din firisoare fine de sange. Diamantul din mijlocul mesei devora lumina argintie si inunda chipurile barbatilor, construindu-le o aura sinistra. Toti taceau. Poate admirau spectacolul? Probabil ca nu... Deoarece ceea ce urma necesita atentia completa a tuturor celor prezenti.

Apropiindu-se, barbatul a incercuit masa de trei ori, de parca ar fi vrut sa fie sigur ca nu a gresit la numaratoare si ca toti cei unsprezece sunt prezenti. Apoi, s-a asezat pe locul liber, special rezervat, si privind la ceasca plina cu o licoare ce parea absolut dezgustatoare, a inchis usor ochii. Incet, incet a intins mainile dupa acea ceasca, fiindu-i parca frica de ea, dar dand impresia ca trebuie sa o bea. Tinand-o cu ambele maini tremurande, a dus ceasca la buze unde s-a oprit cateva secunde. Apoi, dintr-o data, a baut tot continutul. Gestul i-a fost urmat de restul persoanelor de la masa: fiecare band lichidul dezgustator. Linistea care s-a lasat peste masa rotunda, nu a fost intrerupta decat de sunetul de portelan spart, care s-a repetat de 12 ori.

Toti indivizii se cutremurau, cuprinsi parca de o criza de epilepsie. Nu a durat mult iar dupa cateva secunde linistea a acaparat din nou sala. Necunoscutul s-a cufundat in ceea ce parea o transa adanca, fiind rapid urmat si de ceilalti indivizi. Deodata, ca si cum ar fi stat pe niste carbuni incinsi, s-a ridicat de la masa rotunda si tinandu-si mainile acoperite de roba la piept, isi dadu capul pe spate si inchise ochii, parand o statuie care a prins viata doar un singur moment. Asta a fost tot. Pentru cateva secunde, linistea ca de mormant a fost intrerupta de gestul acestui individ. Cu toate acestea, nu a durat mult pana cand omul din dreapta „statuii” s-a ridicat la fel de brusc si a facut aceleasi gesturi. Unul dupa altul, cei doisprezece s-au ridicat in picioare si si-au impreunat mainile.

Apoi, ca intr-un dans sincron, toti si-au indreptat, incet...incet, privirile spre diamantul din centrul mesei. Intinzandu-si mainile deasupra lui, au inceput sa sopteasca intr-o limba necunoscuta...pe masura ce vorbele ricosau de peretii camerei imense, diamantul capata o culoare din ce in ce mai rosie. Incantatia a devenit din ce in ce mai zgomotoasa, vocile celor doisprezece parand una singura. Diamantul parea acum un rubin, intensitatea culorii fiind atat de puternica, incat lumina lunii care se reflecta de pe acesta, scufunda intreaga camera intr-un sangeriu dezgustator. La fel de brusc cum a inceput, incantatia s-a si sfarsit.

Unsprezece s-au asezat din nou la masa. Cel care a inceput ritualul, pesemne liderul lor, a ramas in picioare si timp de cateva minute a privit fetele acoperite ale partenerilor lui, inca mesmerizati de diamantul pulsand a rosu. Punandu-si mainile pe masa a spus, vocea-i puternica cutremurand sala:

- In curand, fratii mei. In curand, ne vom atinge obiectivul pentru care am muncit atatia amar de ani. In curand, ne vom putea elibera de trupurile acestea ce ne sunt inchisoare si calau si vom deveni...ZEI! In curand! In curand! IN CURAND!, urla el dintr-o data, saliva prelingadu-i-se din colturile gurii. De cand am gasit acest diamant, acest semn, am stiut ca am gasit solutia problemei care ne-a bantuit de atata vreme. Stiam ca noi, cei din Aixa Ain, ne-am gasit salvarea. Dupa miliarde si miliarde de dolari investiti, dupa mii si mii de ore de munca asidua, am reusit, in sfarsit, sa ne ducem la bun sfarsit proiectul. Toate conditiile au fost indeplinite, continua el, vocea devenindu-i calma si incredibil de rece, toate piesele au fost asezate pe tabla de sah....Fratilor, sa inceapa Jocul! Si spunand aceste cuvinte, s-a asezat inapoi in fotoliu, punandu-si picior peste picior.

Un murmur de aprobare a umplut sala, dupa ce individul incepuse sa vorbeasca. Acum, ca a terminat, unsprezece perechi de ochi il priveau, complet absorbiti de cuvintele lui. Ascunzadu-si un mic zambet, liderul sectei si-a indreptat privirea spre „fratele” din dreapta lui si, punand mana pe umarul acestuia, i-a spus, suficient de tare incat sa auda si toti ceilalti:

- Cum stam cu producerea virusului?
- Am depasit cantitatea tinta cu 20%! Aplicarea acelui procedeu de replicare ne-a adus o nesperata descoperire. Testele au depasit orice asteptari iar specimenele de generatie a treia intrec indicii propusi cu peste 35%...este o minune ca s-a gasit acea discheta printre ruinele fostului laborator...este o minune si mai mare faptul ca am putut recupera datele de pe ea.
- Vezi? Asta e inca un semn ca ceea ce facem este sprijinit de puteri peste intelegerea noastra. In legatura cu vechiul laborator...ai reusit sa ii gasesti pe cei responsabili pentru distrugerea lui?
- Nu, spuse fratele vizibil frustrat de propriul esec. Ii caut de 15 ani fara succes. E de parca ar fi intrat in pamant! Oricine poate fi gasit, sau asa se spune, dar astia doi...cand simt ca-i prind de coada, imi scapa printre degete!
- Nu imi place asta...nu imi place chiar deloc. Este imposibil ca cineva sa reusesca sa ne evite atatia ani. Cineva ii ajuta. Acel act de sabotaj ar fi fost imposibil de indeplinit doar de doua persoane...

Membrii organizatiei schimbau priviri ingrijorate...ca si cum ar fi cautat tradatorul printre ei. Observand asta, liderul continua:
- Bineinteles, stiu ca niciunul dintre voi nu ar face asa ceva...ati investit prea mult pentru a face o asemenea prostie, nu? Liderul incepu sa rada, fiind repede urmat si de restul, acum mai linistiti. Si totusi...cred ca va trebui sa ii supraveghez mai atent de acum inainte...niciodata nu poti sa ai incredere in oameni...se gandi liderul, aruncand priviri pe furis "fratilor" lui, care inca zambeau.

- Ei doi stiu prea multe. Este imperativ sa fie gasiti si eliminati, continua liderul conversatia.
- Dar...credeti ca mai pot face ceva? Chiar daca ar merge la mass-media...Suntem o organizatie respectata. Nimeni nu i-ar crede...In plus, au trecut 15 ani...
- Nu ei sunt importanti! rabufni liderul. Ci fata!
- Fatal?
- Da! Ea este cheia.
- Dar, cercetarile noastre alternative progreseaza bine si in cativa ani nu vom mai avea nevoie de ea...Q5435 a reusit chiar sa controleze miscarile Generatiei a Treia si le-au amplificat abilitatile cu 10%
- Da? SERIOS?!? Cat timp a durat controlul voluntar? Ce s-a intamplat dupa? EXACT! S-au intors impotriva ei si au macelarit-o. In plus, 10%? 10% e nimic! Generatia a Treia trebuie sa fie de 500% mai puternici pentru ce avem noi nevoie! De ce crezi ca lansam proiectul acum? Tu chiar esti prost sau ce....pleiada de intrebari a liderului a fost intrerupta de o tuse extrem de puternica.
- Sunteti bine? Spuse unul dintre frati, vizibil ingrijorat de soarta celui care tocmai il luase de gat.
- Da...sunt bine, raspunse acesta. Intorcandu-se spre interlocutorul lui, continua, privindu-si bucatelele din plamani asezate dezgustator in palma:
- Nu mai am timp. Nu doar eu, toti nu mai avem timp. Nu ne putem permite sa asteptam cativa ani. Trebuie sa incepem acum. Trebuie sa gasim...nu, sa faurim o noua regina...iar cu ajutorul ei, sa cream o lume noua.

Toti cei unsprezece au schitat un „da” scurt din cap. Toti erau ingrijorati. Nu mai erau tineri. Nu mai aveau timp.

- In plus...continua acesta, avem o cartita.
- Poftim?!
- Nu se poate!
- Ba se pare ca se poate, zise liderul privind la fetele impietrite ale fratilor lui. Chiar cand il duceam spre interogatoriu, nenorocitul s-a sinucis cu o pastila de cianura ascunsa in masea. Era profesionist cu siguranta. Nu stim pentru cine lucra, nu-i stim nici macar numele adevarat. Omul acela efectiv nu exista.
- Cum ne-a penetrat sistemele de securitate? Credeti ca are vreo legatura cu acei cercetatori?
- Tot ce e posibil...Trebuie sa ne grabim.

Liderul isi muta privirile spre un alt frate.
- In legatura cu personalul auxiliar implicat in proiect...te-ai ocupat de ei?
- Din pacate, a avut loc un defectiune majora la instalatia de aer, ducand la introducerea de cantitati letale de monoxid de carbon in dormitoarele personalului adjuvant.
- Bine, foarte bine. Ai grija sa le compensezi familiile suficient de bine incat sa taca din gura si vezi cum gestionezi presa.
- Bineinteles, doar cu asta ma ocup, spune fratele zambind usor.

Liderul il respecta pe acest individ: mana lui dreapta, primul care l-a sustinut si l-a ajutat sa creeze organizatia care, acum, se intindea la nivel global, avand relatii in aproape toate guvernele si agentiile care conteaza. Barbatul acela avea toate calitatile pe care le cauta el la un om: inteligent, loial si crud. Uneori, ii dadea chiar si lui fiori pe sira spinarii. Era cel mai potrivit om sa se ocupe de managementul „resurselor umane”.

- Cum stam cu fondurile?, a intrebat liderul in continuare.
- Mai avem 40% din bugetul alocat. Am primit donatii peste donatii dupa discursul dumneavoastra din piata San Pietro, alaturi de Papa.
- Da, obtinerea recunoasterii Lui ne-a propulsat planurile cu cativa ani inainte. Oamenii chiar sunt niste fiinte inferioare...atat de usor de manipulat...zise liderul, scuipand dezgustat. Dar nu va mai trebui sa respiram acelasi aer cu viermii astia pentru mult timp.

- Sa incepem! Declansati Operatiunea Renasterea! a urlat din toti rarunchii liderul Aixa Ain.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 18 2012, 04:32 PM
Post #4
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Capitolul 1 - Inceputul

Primele raze translucide ale diminetii luminau chipul lui Shinji intr-un mod extrem de misterios, conferindu-i o aura magica. Parea un inger de pe alta planeta. Cel putin, asa il vedea Akila. Calcand exagerat de precaut pe parchetul maroniu, tanara de 18 ani se apropia pe varful degetelor, ca o pisica, de locul in care baiatul dormea adanc.. Pieptul lui, partial acoperit de patura subtire, se misca incet. Parea extrem de linistit, probabil visand la cine stie ce. Acest lucru o atragea ca un magnet pe Akila. Ajungand la marginea patului, se sprijini cu o mana de muchia acestuia si cu un gest extrem de senzual, ii atinse chipul lui Shinji cu doua degete fine, dandu-i parul negru de pe frunte. Privindu-l, Akila isi simti inima batandu-i cu putere. Calmeaza-te, calmeaza-te, isi zise ea intr-o incercare inutila de a se linisti. Acum era sansa ei. Dorea sa faca asta de...nici ea nu mai stia cand. Isi apropie buzele-i frumos conturate, de un roz fermecator, de chipul lui Shinji...cei 10 centrimetri care o desparteau de el ii pareau o prapastie nesfarsita...Incet, incet se apropia din ce in ce mai mult de obiectivul ei...ii simtea respiratia usoara cum ii atinge parul care, acum il mangaia usor pe baiat. Nedorind sa il trezeasca, Akila si-l dadu dupa urechi si continua. Inca 6 centimetri...inca 4...isi inchise ochii...inca putin...inca putin...

- Akila!!! Unde esti? L-ai trezit pe lenesul ala deja? Scuze ca am stat atata...a trebuit sa caut scrisoarea aia. AKILA!!!

O voce suficient de stridenta incat ar fi putut sparge nu unul ci cinci pahare de vin, il determina pe Shinji sa-si deschida ochii brusc si sa mormaie:

- Cine dracu' face atata galagie la ora asta? Ah, Akila, 'neata!, zise el, in timp ce isi freca ochii adormiti intr-o disperata tentativa de a se trezi, catre fata care acum statea la cativa pasi distanta de patul lui.

- Ce ai patit? De ce esti asa rosie? Esti bine? Ai febra sau ceva?
- D-Da...n-nu am nimic.
- Sigur?

Akila raspunse dand usor din cap.

- AHA! Te-am gasit!

Sursa sunetului care l-a determinat pe Shinji sa se trezeasca intr-un mod atat de brutal intrase deja val-vartej pe usa camerei.

- 'neata Ashika! Vad ca esti vioaie ca intotdeauna!, casca baiatul.
- Dimineata era cand m-am trezit eu! Hai, somnorila, scoala din pat!, zise fata, apucand cu ambele maini patura care il acoperea pe Shinji.
- Stai! Nu...
- Doamne sfinte! Ce e chestia aia?
- E singura parte din mine care e vioaie la ora asta... zise Shinji usor, in timp ce incerca sa isi acopere, vizibil jenat, propria-i erectie.
- Oho, se pare ca cineva a visat ceva frumos...ranji Ashika. Nu-i asa, Akila? Akila? Esti bine? Ai febra?
- Asta am intrebat-o si eu...
- M-ma duc sa pregatesc micul dejun, spuse Akila in timp ce incerca sa iasa din camera cat mai rapid. Mica ei aventura matinala combinata cu mica lui aventura matinala a fost prea mult pentru timida fetiscana.

- Asadar, cat mai ai de gand sa stai aici?, zise Shinji, privind la Ashika, inca incercand sa isi acopere zona sensibila.
- Oh...inca un pic, raspunse Ashika, cu mainile la spate, leganandu-se incetisor pe calcaie, de parca nu avea nicio grija pe lume. Nu am de gand sa plec de aici pana nu te ridici din pat. Daca ar fi dupa tine, ai mai dormi inca 10 minute, imediat ce plec din camera.
- Ah, inteleg. Frumoasa scuza. De fapt, vrei sa o vezi mai indeaproape?, pufni Shinji, in timp ce se dezvelea incet.
- C-cine ar vrea sa-ti vada crevetele?!, raspunse Ashika, vizibil deranjata de felul in care se dezvolta conversatia. Scoala-te odata si hai sa mancam.
- Sunt sculat deja...ma rog, unele parti mai mult decat alt...inainte de a apuca sa isi termine propozitia, o pereche de blugi negri il lovi drept in cap.
- Magarule!!!, tipa Ashika si iesi din camera la fel de brusc cum a intrat.

- He-he...1-0 pentru mine. Inca zambind, si pe deplin multumit de rezultatul acestui duel, devenit traditie de foarte mult timp, Shinji se ridica din pat.

Hmm...parfum?...e al Akilei. Oare ce facea inainte sa ma trezesc? Ma rog. Deschise fereastra iar aerul taios al diminetii il trezi complet.

In regula; Shinji isi cauta un prosop si niste haine. Iesind pe hol in nimic altceva decat boxeri, se opri cateva secunde la usa bucatariei. Se auzea turuiala necontenita a Ashikai intrerupta din cand in cand de vocea suava a Akilei cu cate un : "Chiar asa?"
E incredibil cate aiureli pe minut poate scoate, se gandi el, deschizand usa de la baie si intrand pentru un dus scurt.

In timp ce isi spala corpul destul de bine facut, rezultatul antrenamentelor aproape zilnice, Shinji incepu sa se gandeasca la fel de fel de lucruri: care e sensul vietii? oare exista extraterestrii? ce ore am azi? am pus benzina in masina? apropo de benzina, cand e urmatorul episod din Fairy Tail? Ce mama dracului am facut atunci cand m-am imbatat atat de tare incat am adormit in baie cu capul pe toaleta, cum o chema pe fata aia care m-a intrebat cat e ceasul (avea tate faine :3 ), oare ce face Lin la ora asta? Si multe, multe alte chestii inutile la care se gandeste orisicine cand face un dus.

Iesind din cabina, Shinji se spala pe dinti, se rase destul de rapid si se imbraca cu o camasa neagra, cu maneca scurta. Facandu-se cat de cat prezentabil, Shinji iesi din baie. Trecand din nou prin holul principal al casei, ajunse in bucatarie:
- Oho, iata cine ne onoreaza cu prezenta: Domnul Crevete in persoana!, ii arunca Ashika.
- Crevete? La ce te referi?, spuse Akila, vizibil confuza.
- E felul ei preferat de mancare, ii returna Shinji vorbele. Ii place sa il decojeasca usor, sa il linga incet, incetisor si apoi sa il suga din ce in ce mai repede inainte de a-l inghiti pe tot, continua Shinji in timp ce isi imagina adevaratul sens la cuvintelor sale.
- Ce...? Ce vrei sa insinuezi? Pervert!!!, spuse Ashika rosie ca focul, ridicandu-se brusc de la masa. Uwaaaa, telepatie! Zici ca mi-a citit gandurile!, se panica Shinji.
- You started it!

In timp ce se "certa" cu Ashika, Shinji nu putea sa nu fie atras de aceasta fata: parul ei lung, prins in doua codite ii ajungea pana la brau si se unduia cu fiecare miscare, parand o salcie batuta de vant. Ochii ei mari de-un albastru mai adanc ca marea il priveau acum extrem de furiosi. Chipul ei luminos era intrerupt doar de buzele-i subtiri care tremurau de fiecare data cand spunea ceva. Toata aceasta perfectiune era imposibil sustinuta de catre un gat subtire ca de lebada, care apoi se pierdea in corpul ei senzual, acoperit de o bluza azurie, care ii imbratisa un bust...un bust...

- Hei! Unde crezi ca te uiti? I'm up here!
- Scuze, nu vorbeam cu tine, spuse Shinji in timp ce continua sa-i admire, extrem de nonchalant, sanii fermi, frumos sustinuti de catre sutienul usor vizil prin bluza subtire. Dar, tocmai asta e asa de moe, se gandea Shinji. Poti sa ii vezi, dar nu poti sa ii vezi, isi continua el analiza.

- Shinji, e gata micul-dejun, se auzi vocea Akilei, de undeva din spate, rupand firul gandurilor baiatului.
- Wow, ce bine miroase! Esti geniala, Akila, spuse Shinji retragandu-se rapid la masa si lasand-o pe Ashika fumegand.
- Multumesc..., spuse Akila incet.


Dupa ce s-au asezat toti trei la masa, Shinji a fost suprins (pentru a 928741-a oara) de cat de bine semanau cele doua surori. Cu exceptia parului (Akila il avea tuns scurt, fapt care ii placea lui Shinji, fiindca o facea mult mai dragalasa si se potrivea perfect, gandea el, cu firea ei mai timida) si a ochilor (Akila ii avea de un verde-smarald incredibil de puternic), Akila si Ashika erau absolut identice. Shinji mereu s-a intrebat ce s-ar intampla daca s-ar tunde si s-ar imbraca la fel? Probabil ca as fi omorat de Ashika daca o confund cu Akila si as face-o pe Akila sa planga daca o confund cu Ashika...it'll be Hinamizawa Syndrome in real life...ow, my brain.... Scuturand usor din cap pentru a scapa din iadul auto-inchipuit, Shinji se concentra la farfuria lui.

Doua oua ochiuri, un pic de bacon si orez. Akila era magica in bucatarie, reusind sa transforme orice fel de mancare, oricat de insipid, intr-un adevarat festin. Stia exact ce anume ii place lui Shinji.

Privindu-le pe cele doua surori care palavrageau vrute si nevrute (de fapt, era un monolog al Ashikei, cu Akila ascultator fidel) Shinji nu-si putu opri un zambet sa i se strecoare pe chip. Sunt atat de fericit in acest moment.

- De ce ranjesti asa? Nu se poate...iti imaginezi cum ne-ai rupe hainele si ne-ai..."iubi"... chiar pe masa aceasta?, spuse Ashika cu o falsa ingrijorare, in timp ce isi acoperea sanii cu mainile.
- Nu se poate...Shinji, chiar vrei sa ne..., continua si Akila cu o reala ingrjorare in voce, inrosindu-se ca focul si scapandu-si furculita...

Nefiind pregatit pentru un atac de o asemenea avengura, Shinji a ramas mut cateva secunde.

- Ce?...Nu! Ce vrei sa...Uite ce ai facut!!!, spuse Shinji panicat, in timp ce isi vantura mainile panicat. Akila chiar crede ce ai zis!

Nemaiputand rezista, Ashika izbucni in ras.

- Trebuia sa-ti fi vazut fata...ai fost genial....hahaha. Au...burta...nu ma pot opri..ahahahahaha.
- Deci, Shinji, nu...?, spuse Akila respirand usurata.
- Nu, Akila, nu te voi viola...zise Shinji impaciutor, mangaind-o usor pe cap.

Stergandu-si o lacrima imaginara, Ashika continua:

- Ah, da. Vezi ca ai nostri si ai tai au plecat in State.

Aproape inecandu-se cu o bucata de sunca, Shinji reusi sa zica:

- C-CE? Cum adica au plecat in America? Ce dracu': asa...s-au trezit ieri dimineata ca: "vai, am uitat ca trebuie sa plecam in SUA"???!
- Cam da, continua Ashika, luand o ceasca de cafea de la Akila. Mersi. Stii cum sunt parintii nostri. Iar ai tai nu fac exceptie. Ti-au lasat o scrisoare si tatal tau mi-a spus sa-ti spun sa o citesti cu voce tare.
- Da-o incoace, zise Shinji, inca bulversat si oarecum nervos.

Luand scrisoarea sigilata, pe care scria mare: "PENTRU SHINJI!", a deschis-o incet si a inceput sa citeasca:


"Dragul nostru Shinji,

Trebuie sa plecam neaparat la New York. Am fost chemati de urgenta de catre fostul nostru mentor. Nu-ti pot spune mai multe. Sper ca nu te superi pe noi...

In orice caz, ai grija de fete. Ti-am lasat bani pe card. Noi ne intoarcem in doua saptamani. Distractie placuta si nu uita, te iubim!

Cu drag, Mama si Tata."


- Parinti nebuni..., pufni Shinji. Ma rog, cred ca m-am obisnuit deja. Nu era prima data cand atat parintii lui cat si ai fetelor "dispareau" pentru cateva saptamani. Totusi...ce poate fi atat de urgent? Shinji nu-si putea explica sentimentul de ingrijorare pe care il avea.

- Ah, mai este scris ceva. E de la tata, zise Akila. In timp ce se apleca peste umarul lui Shinji, acesta ii simti sanii atingandu-l usor pe spate iar narile ii fura invadate de catre acel parfum suav, atat de placut.

"PS: Daca ai chef de...prostii, sa stii ca ai permisiunea mea si a nevestei. Unchiu' Altair"

- Cum adica "prostii"?, zise Akila.

Punandu-si o mana pe umarul surorii sale, Ashika zise cu o voce surprinzator de calda:

- Este minunat cat de inocenta poti fi.
- Eh? Eh?, raspunse o Akila si mai confuza.
- Multumesc, unchiule...multumesc mult...spuse Shinji, rosu ca un rac.


Familia lui Shinji si cea a surorilor se cunosteau de foarte multa vreme, asa ca nu e de mirare ca se inteleg atat de bine. Toti patru au fost colegi de liceu, iar la facultate au ramas la fel de buni prieteni. S-au casatorit in acelasi timp, intr-o nunta dubla. Insa, dupa cativa ani, parintii lui Shinji au fost invitati sa lucreze la un proiect in alta tara, dupa ce au primit o importanta distinctie pentru cercetarea lor in domeniul neurologiei. Cu toate acestea, s-au intors in tara dupa 5 ani iar acum lucreaza alaturi de parintii fetelor la acelasi institut, desi intr-un alt oras fata de copiii lor. Atat tatal fetelor cat si tatal lui Shinji i-au inoculat acestuia dragostea pentru arte martiale. Altair este maestru in kendo pe cand tatal lui Shinji s-a specializat in Krav Maga, desi, in ultima perioada, au fost extrem de ocupati si nu prea au mai participat la antrenamente. Cei trei copii au crescut, practic, impreuna, jucandu-se impreuna la gradinita, dormind impreuna, mancand impreuna. Iar cand a fost timpul ca Shinji (mai mare cu un an decat gemenele) sa mearga la scoala, acesta a refuzat, afland ca nu va fi in aceeasi clasa ca Ashika si Akila. Indiferent cat de mult au incercat parintii sa il convinga, Shinji a ramas pe baricade:

"Eu vreau sa merg cu Akila si Ashika la scoala. Daca nu sunt si ele cu mine, nu ma duc."

Pana la urma, Shinji a fost dat la scoala la 8 ani. Astfel, a putut sa fie impreuna cu gemenele. De fiecare data cand cineva o tachina pe Akila, Shinji ii sarea in ajutor. Asta daca respectivul mai traia, dupa ce Ashika ii arata ce se intampla cu cei care se iau de surioara ei draga. Nu de putine ori, lui Shinji i-a fost mai mult teama de Ashika decat de oricine sau orice altceva.

Anii au trecut si cei trei au ajuns la facultate. La aceeasi facultate la care au studiat si parintii lor. Shinji nu dorea in mod special sa devina medic, dar Akila si Ashika erau hotarate sa urmeze aceasta cale. Astfel, si Shinji a dat examenul de admitere la aceleasi facultate.

"Impreuna, pe vecie." - aceasta a fost promisiunea facuta de cei trei cand erau doar de-o schioapa.

Gandindu-se la aceste lucruri, Shinji se simtea cel mai binecuvantat tip de pe planeta.

- Iar ranjesti...nu-mi spune ca...!!!, spuse Ashika cu falsa teama in ochi, acoperindu-si, din nou, pieptul. Ar fi trebuit sa dea la actorie, se gandea Shinji.
- Taci din gura...Nu ma gandeam la ce te gandesti tu! Reflectam doar asupra relatiei noastre. De cand ne stim noi, oare?
- Eh, ce melancolic esti...
- Shinji..., sopti Akila, cu o privire in ochi care l-a dezarmat pentru o secunda pe Shinji, trecandu-i direct prin inima. Aceasta ezitare nu a scapat neobservata de Ashika care actiona repede si isi puse un brat in jurul gatului lui Shinji si pe celalalt il arunca in jurul lui Akila, apropiindu-i pe cei doi la piept:

- Impreuna, pe vecie. Nu asa am promis?
- Ba da, raspunsera cei doi in cor. Shinji observa un usor tremur al vocii Ashikei, in timp ce a spus acele cuvinte. Cu toate acestea, privirea lui era atrasa de capul Akilei care se cuibarise la pieptul lui. Akila, ce...?, mai apuca el sa gandeasca inainte de a fi intrerupt de Ashika.
- Oho, asa tarziu e?!!! Haideti odata, ca intarziem!, spuse Ashika tasnind pe usa afara, lasandu-i pe cei doi imbratisati.
- Stai, Ashika! Geanta!, zise Akila, desprinzandu-se de Shinji, parca parandu-i rau ca clipa s-a terminat si luptandu-se sa care atat geanta ei cat si cea a surorii ei.
- Le duc eu, zise Shinji luandu-i ambele genti.
- M-Multumesc, raspunse Akila usor.

Admirand-o cu un ochi pe fata timida care mergea in stanga lui si cu celalalt pe sora ei geamana care ajunsese deja la poarta casei, Shinji ar fi vrut ca acele zile sa nu se termine niciodata. Dar ceva...ceva ii apasa pe suflet: o voce enervanta care ii prevestea un viitor intunecat...Shinji nu putea sa scape de acest sentiment ca ceva... nu e bine. Cu toate acestea, zambi usor, ignora vocea aia enervanta si pasi cu incredere.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 18 2012, 05:37 PM
Post #5
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



CAPITOLUL 2 - PRIMII PASI

- Am si eu o mica intrebare pentru tine, Shinji, spuse Ashika in timp ce mergeau spre masina. Daca ai garaj, de ce nu ai parcat masina in garaj?
- Fiindca atunci nu as mai fi putut sa am onoarea de a parcurge acelasi drum alaturi de doua zeite, scaldandu-ma in lumina firava a diminetii, absorbindu-va frumusetea cu ochii-mi nevrednici, zise Shinji cu un ton care ar fi putut topi ghetarii, in timp ce lua o pozitie shakespiriana, cu un genunchi jos si mana stanga intinsa, iar capul frumos arcuit pe spate. Ar fi trebuit sa dau si eu la teatru. Cu coada ochiului, o observa pe Akila inrosindu-se. A meritat fiecare cuvant..., zambi Shinji in timp ce continua sa o urmareasca pe surioara mai mica.
- C-Ce...ah, inteleg ce vrei sa faci. That's below the belt! ii spuse Ashika, in timp ce se protapi in fata baiatului. Acum spune-mi adevaratul motiv. Or else..., zise ea amenintator, formandu-si pumnul drept in fata nasului lui Shinji.
- Bine, bine. Mi-a fost lene sa ma dau jos din masina ca sa deschid usa garajului. Happy now? Ai reusit sa distrugi un moment frumos.
- Asta e Shinji pe care il cunosc eu...spuse Ashika cu un ranjet mare pe fata, in timp ce il batea usor pe umar.

Deschizand portbagajul masinii, Shinji puse toate trei bagajele inauntru. Ce doamne-iarta-ma pot avea in genti de sunt atat de grele?, se gandi el in timp ce isi masa bratul drept. Fetele intrasera deja in masina (ca de obicei, Ashika in fata iar Akila in spate) cand Shinji se opri pentru doua secunde ca sa isi admire automobilul.

Vopsit intr-un albastru marin superb si proaspat spalat, M5-ul stralucea, parca urland: "HAI ODATA, CONDU-MA!". Jentile imense erau si mai mult scoase in evidenta de cauciurile slim. Prin modelul ca un shuriken al acestora, se puteau observa franele perfomante pe discurile ceramice. Mutandu-si ochii la geamurile fumurii, lui Shinji i se parea ca o vede pe Akila suspinand pe locul din spate. Oare ce a patit? In ultima vreme, tot mai trista e. Momentul lui de peace & quiet a fost intrerupt destul de brutal de Ashika, care, deschizand portiera, i-a spus: "Urci odata? Vom intarzia!" De ce naiba se grabeste asa?

Dand usor din cap, Shinji se urca in masina. Se scufunda in scaunele de piele neagra si nu putu sa nu se gandeasca cat de bine este construita masina asta. A primit-o cadou de la parintii lui in ziua admiterii. Era, asa cum ii placea sa o denumeasca, copilasul lui. Baga cheia in contact, o roti si in timp ce M5-ul isi facea pregatirele premergatoare pornirii motorului, Shinji se intinse dupa centura. Rotindu-se spre dreapta, cu centura in mana, privirile ii aterizara pe bustul Ashikei, acum despartit in doua de catre centura proprie. Round-perfectly shaped-so-close-yet-so-far-freaking-mouth-watering-just-big-enough-to-fit-in-your-hand-watermelons...nu e de mirare ca este atat de populara la facultate, se gandi el.
- Nu ai de gand sa pornesti caruta asta odata?
- Poftim? „CARUTA”?!?!, raspunde Shinji socat. Unde ai vazut tu caruta cu 560 de cai care accelereaza de la 0 la 100 in 4,4 secunde cu motor de 4,3 litri care da 680 de nm cuplu si...zise Shinji, lasandu-se intr-o cascada de termeni tehnici.

Cascand a plictiseala, Ashika ignora explicatiile extrem de pedante ale lui Shinji in legatura cu caracteristicile M5-ului. Vazand ca batalia este pierduta, el se rezuma la un "Tch", scos printre dinti, si porni motorul. Caruta, eh? Las' ca iti arat eu „caruta”, se gandi el in timp ce verifica aleea din fata casei. Bun, e libera. Am 500 de metri pana la intersectie. Daca o calc cum trebuie, ii arat eu ce poate „caruta” asta. Nimeni nu-si bate joc de copilasul meu, continua el sa se gandeasca in timp ce se intindea spre butonul marcat „M” de pe bord. Stai...precis doar ma tachineaza...stie cat imi place masina asta si vrea sa se razbune pentru faza de mai inainte, se gandi Shinji in timp ce degetul lui plutea deasupra butonul pentru modul M.

- Tch, „caruta”, atata zise Shinji, pentru ca mai apoi sa inceapa sa ruleze usor spre drumul principal.Ce-i cu atmosfera asta? Zici ca am trecut un test sau ceva, se gandi baiatul, parca simtind cum Ashika il priveste cu coada ochiului.
- Uhm, Shinji...nu pune la suflet ce a zis Ashika, sunt sigura ca doar glumeste.
- Multumesc Akila. Mereu esti atat de draguta...nu ca altcineva, zise Shinji in timp ce-i arunca priviri sugestive lui Ashika. Vazandu-si de drum, Shinji observa cu coada ochiului privirile ca niste sageti pe care i le returna Ashika. Observand ca nu au niciun efect, aceasta s-a resemnat in a-si incrucisa bratele si s-a scufundat in scaun.
- Bineinteles ca glumesc...Prostule. Imi place masina, dar cel mai mult imi place ca nu incerci sa ma impresionezi ca toti derbedeii.
Auzind aceastea, Shinji aproape intra in masina din fata, care astepta la semafor. Ala a fost cumva un compliment? Uitandu-se la Ashika, nu-si putu stapani un zambet: profilul ei, cu mainile incrucisate, picior peste picior, parand deosebit de interesata de cladirea din dreapta ei...avea ceva magic.

- Multumesc.
- Prostule, veni raspunsul suav al Ashikei iar Shinji aproape ca putea auzi zambetul acesteia.

De undeva din spate, Akila incepu din nou sa respire. Nu ii placeau certurile in general, si mai ales daca erau intre Shinji si Ashika. Asa era personalitatea ei de cand se stia: incerca din rasputeri sa aplaneze conflictele. In tacerea stanjenitoare din habitaclu, auzindu-se doar sunetul puternicului motor, Akila se bucura pentru cei doi din fata, dar...

- Doaaaamne, adorm aici! Pune ceva muzica!, zise Ashika, pierzandu-si interesul pentru peisajul citadin care se derula cu viteza traficului de ora 8.
- Bine, bine...raspunse Shinji, pornind casetofonul. Ai vreo preferinta sau pot pune ce vreau eu?
- Nu-mi pasa, veni replica rapida a Ashikei.
- Tu, Akila, vrei sa faci vreo dedicatie, spuse Shiji in timp ce se uita in oglinda retrovizoare a masinii. Incredibil cat de...neajutorata poate sa para, se gandi Shinji in timp ce isi suprima dorinta subita de a o imbratisa pe fata de pe locul din spate.
- Daca nu te superi...as vrea Yuukyuu no Tsubasa, zise Akila atat de incet incat Shinji aproape ca nu o auzi. Ah, daca vrei sa pui altceva, te rog sa faci asta.
- Nu, nu...e o piesa faina, spuse Shinji in timp ce cauta piesa.
- Chiar ca, confirma si Ashika.

- Unde am ajuns cu Naruto?, zise Ashika, in timp ce toti trei ascultau melodia.
- Suntem la curent, din cate stiu eu, raspunse Shinji.
- Nu, ieri a aparut un episod nou. Inca nu am apucat sa il vedem.
- Da, ai dreptate Akila. Ma. Intreb. a. Cui. a. Fost. Vina?, spuse Ashika accentuand fiecare cuvant.

Simtindu-se cu musca pe caciula, Shinji nu putu decat sa taca din gura. Ieri a stat toata ziua organizandu-si hardurile externe, acum ca i-a sosit cel de-al cincilea hard de 2 TB.

- Eh, lasa. Ca si asa suntem pe fillere. Inca nu a inceput actiunea cu adevarat, zise Shinji.
- Uhm, am eu o sugestie. Nu vreti sa ne uitam la Madoka?, spuse Akila, deodata entuziasmata.
- Madoka? Nu e majou shoujo thingy? Stii ca eu nu ma dau in vant dupa genul ala, raspunse Shinji reticent.
- Ba da, dar am auzit ca e foarte bun si ca nu e un majou shoujo tipic. Cred ca merita sa ii dai o sansa...Eu chiar vreau sa il vedem impreuna, isi continua Akila ideea.
- Meh...nu stiu ce sa zic...
- Oh, mai taci! La fel ai facut si cu Clannad si dup-aia iti strangeai lacrimile de pe jos cu lingurita, il intepa Ashika.
- Ce? Nu...cum...? Imi intrase ceva in ochi! Si daca tin eu minte, tu erai aia care o tinea pe Akila in brate, plangand in hohote!, raspunse Shinji, vizibil incurcat. Eu sunt barbat. Eu nu plang, zise Shinji cu o voce mandra.
- Ahahahahha, yeah...sigur. In orice caz, hai sa ne uitam la el. Da-i o sansa. Poate te va surprinde, concluziona Ashika. Ce zici Akila? Ne uitam duminica seara, la Shinji acasa?
- Sigur!
- Hei, nu decide asta in locul meu! Ma rog...fie. Hai sa ne uitam la niste fetite in rochii dragute care dau din baghete..., zise un Shinji neconvins.

Dupa cateva secunde de liniste, se auzi vocea Akilei din spate:
- Faptul ca poti sa te conectezi cu un personaj fictiv, ca le simti durerea si fericirea, ca poti sa razi cu el si sa plangi cu el, ca poti sa simti atatea mi se pare incredibil...Tocmai de asta, Shinji, eu...
- Hmm, ai spus ceva, Akila?, zise Shinji, care se concentrase la o intersectie mai periculoasa.
- Nu...nimic.
- Ciudat, eram sigur ca te-am auzit vorbind.
- Ti s-a parut.

Insa lui Shinji nu ii scapa schimbarea de atmosfera din masina. Ashika se uita in continuare pe geam, iar Akila privea in jos. Ambele pareau ca au ceva pe suflet. Ciudat, foarte ciudat.

Dupa ce a parcat masina in curtea facultatii, Shinji a oprit motorul iar surorile au coborat din masina. Deschizand portbagajul, Ashika isi lua geanta si, in timp ce se indeparta cu pasi repezi de masina, le-a strigat celor doi:

- Ne vedem in sala!
- OK, raspunse Shinji, ridicandu-si ochii. Astfel, a putut sa observe motivul pentru care Ashika se grabea atat de tare: un tip inalt, bine facut, cu ochi verzi, intepatori, care o astepta cu o mana in buzunar in timp ce savura o tigara. Ashika s-a apropiat de baiat si l-a sarutat scurt pe obraz. Zambind, acesta a luat-o de mana si amandoi s-au indreptat spre facultate. Shinji a simtit un fior de gelozie inexplicabila, vazand aceasta scena. Si el insusi a fost surprins de propria-i reactie. Adica, o iubea pe Ashika...dar nu era genul ala de iubire. Cel putin, asa credea. Tch, si pe mine aproape ca m-a lasat lat cand am incercat prima tigara...Inchizand masina, Shinji incepu sa mearga spre facultate. Pierdut in aceste ganduri, nu o auzi pe Akila strigandu-l decat cand aceasta il prinse de maneca camasii:

- Shinji!!!...ti-ai...uitat...geanta, reusi fata sa spuna, incercand sa isi recapete suflarea.
- Ah...scuze. Multumesc, Akila.
- Cu placere, zise aceasta cu un suras micut.
- Auzi, de cand sunt impreuna? Ashika si cu...
- Ah, cu Mario? Nu de foarte mult timp. Cred ca numai de vreo saptamana-doua. A fost la liceu cu noi. E mai mare cu un an decat tine.
- Serios? Mi se parea mie cunoscut. Tin minte ca l-am mai vazut in baia baietilor, la cate-o pipa.
- S-au intalnit la un curs de engleza la care s-a ratacit Ashika.
- Haha...ma gandeam eu. De aceea a lipsit de la fizio atunci. Si, cum e tipul? De ce ma intereseaza asta pe mine?
- Uhm...cum sa fie...pare dragut, e bine facut iar ochii aia verzi sunt fantastici si mai are si o voce....spuse Akila din ce in ce mai entuziasmata. Shinji ii simtea cuvintele ca niste pumnale.
- Dar...nu stiu ce sa zic...cred ca e doar o fatada...nu am incredere in el, continua fata cu o voce taioasa.
- Cum asa?, rasufla Shinji usurat.
- Pai, am mai vorbit cu fetele de la mine din serie si majoritatea sunt infatuate dupa el. Dar...Ramona si Maria, le stii, nu? Ele mi-au spus ca ar trebui sa vorbesc cu Ashika sa nu mai stea cu el fiindca e un nenorocit care umbla numai dupa fuste si ca le-a inselat pe amandoua cand erau impreuna. Pe Ramona chiar a lovit-o odata...
- Ah, deci e mare Don Juan...Nenorocitul...daca o atinge pe Ashika, il omor!, se gandea Shinji in timp ce isi inclesta pumnul.
- Si ieri, continua Ashika, cu o voce tremuranda, dandu-si frau liber emotiilor, parca luandu-si o piatra de pe inima, cand tu ai lipsit iar Ashika a mers dupa cafea, s-a dat si la mine...La inceput am crezut ca e din greseala si i-am spus ca nu sunt Ashika, dar a continuat...am fugit. Am incercat sa ii spun Ashikei ce-a facut, dar mi-a zis sa tac din gura, ca Mario nu ar face asa ceva, ca sunt o mincinoasa...si sa nu ma ating de iubitul ei...am plans atunci, spuse Akila cu o voce stinsa. Nu stiu ce sa fac.

Cum a putut Ashika sa zica asa ceva?! O iubeste pe Akila mai mult decat oricine altcineva. E imposibil...ceva nu e in regula. Sigur i-a facut ala ceva. Pe deasupra, s-a dat si la Akila. That's it. Il omor. Efectiv, il omor! Shinji turba. Isi inclesta pumnul atat de tare incat unghiile ii intrasera in carne, furia spre acel individ inca necunoscut pulsandu-i prin vene. Probabil Akila a simtit asta, caci l-a prins de maneca camasii si nu i-a mai dat drumul.
- Te rog...nu.

Vazand chipul trist al fetei care il tinea timida de camasa, Shinji se calma si incerca sa mai insufleteasca un pic atmosfera:

- Pai, multi dintre colegii mei o "vaneaza", ca sa zic asa. E foarte frumoasa asa ca e normal sa isi aleaga un iubit chipes. Poate a fost doar o mica neintelegere, poate te-a confundat cu Ashika. Se intampla destul de des, nu? Sigur e un baiat bun si cred ca ei doi fac un cuplu destul de dragut, spuse Shinji. Aceste cuvinte i-au lasat un gust amar, de parca ar fi inghitit voma. Akila zambi usor.

- Ma mir cum de tu nu ai un iubit... continua Shinji, schimband subiectul.
- E-Eu?? C-Ce vrei sa spui? raspunse o Akila foarte rosie.
- Tu chiar nu stii cum va vad baietii din an pe voi doua?

Akila nega usor din cap.

- Sunteti niste zeite. Mereu ma bat la cap ba sa le fac cunostiinta, ba sa le dau numerele voastre, ba ca "ce norocos esti", ba ca "ce ciuda mi-e" si tot de-astea. Ma rog, daca stau sa ma gandesc, chiar sunt norocos prin faptul ca am niste prietene atat de dragalase, isi continua Shinji ideea, atingand-o usor pe chipul din ce in ce mai rosu al fetei..
- Eu...dragalasa?...Akila aproape ca ajunse la limita superioara a culorii "rosu".
- Ba bine ca nu, zise Shinji, facandu-se ca nu observa vulcanul gata sa erupa de langa el. Daca ai stii cate fantezii mi-au fost povestite in legatura cu voi doua, asa, la cate-o halba de bere...O-ho-ho...as scrie romane, nu gluma. Unii te plac pe tine mai mult decat pe Ashika: "are ceva...je-ne-sais-quoi care te atrage", dupa cum s-a exprimat Ramon. Il stii, nu? Akila...? Akila? Esti bine?

Isi atinsese limita iar procedurile de racire dadura gres. Akila statea stana de piatra, undeva in spatele lui Shinji, probabil inca incercand sa proceseze toate complimentele. Aceasta e Akila pe care o stiu eu. Vorbesc eu cu Ashika pe tema asta...Ceva nu e in regula. se gandea Shinji, in timp ce o scutura usor de umeri pe Akila.

- Alooo, Pamantul catre Akila, ma auzi?
- D-da...sunt bine.
- Te inrosesti prea repede.
- Scuze.
- Nu-i nimic. Dar tot nu mi-ai raspuns la intrebare.
- Care intrebare?

- Oh, haide...nu incerca sa eviti: am spus ca ma mir cum de nimeni nu te-a agatat pe tine? Desi, in adancul sufletului stiu cel putin un motiv, se gandi Shinji in timp ce o imagine mentala a Ashikei pocnind un individ care indraznise sa se dea la surioara ei draga ii se perinda prin creier.
- Inima mea deja ii apartine cuiva, veni raspunsul ca o soapta al Akilei dupa o pauza destul de indelungata.

Shinji se opri brusc si se intoarse spre Akila. Aceasta privea in jos, in timp ce isi misca degetele, evident emotionata. Parea ca mai are putin si plange. Lumina diminetii o lovea intr-un mod foarte ciudat, conferindu-i o aura angelica. Aceasta imagine ii trecu prin inima baiatului ca o sageata.

- D-da? Ma bucur pentru tine!! reusi el sa ingaime. As vrea sa il cunosc si eu pe acest individ. Cine e?, dar simtea ca stie deja raspunsul. Nu, nu...sigur ma insel...e imposibil...

Dar Akila nu zise nimic, doar isi continua mersul, trecand pe langa Shinji. Acesta ii simti parfumul atat de cunoscut si totusi atat de misterios. Dupa cativa pasi, se intoarse cu fata spre Shinji si ridicandu-si capul, ii spuse zambind, cu degetul arator pe buze si ochiul stang inchis:
- E secret! Haide, intarziem la curs.
- D-da...bine. C-cute...Oare la cine se refera...Nu, e imposibil. Imposibil, se gandi un Shinji inmarmurit, inainte de a zambi usor, alungadu-si gandurile ciudate si de a grabi pasul dupa Akila.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 20 2012, 06:21 PM
Post #6
Himitsu23



hoping for a brighter life
****

Group: Members+
Posts: 449
Joined: 28-October 11
From: Somewhere else
Member No.: 10.722
Points: 1.347
Gender:



I just finished reading it si e chiar nice. Stilul e clar din anime, deja incep sa vad niste stereotipuri si cred ca imi pot da seama ce personaje stau la baza alor tale: Akila - Hinata; Ashika - Probabil Sakura; la Shinji nu prea stiu pt ca el e ca majoritatea personajelor principale dintr-un anime Ecchi care sunt toti o apa si-un pamant :P

Story-ul nu stiu de ce imi aduce aminte de Kiss X Sis din care mai am 2 ep :P
We got our:
-madman trying to take over the world. Check
-young, handsome, brave, athletic male protagonist. Check
-two beautiful, well-endowed, ready-willing-and-able, not-so-similar-twin female characters. Double Check
-no parents at home. Check
-rape jokes that will become a reality (sunt curios daca o sa detaliezi "actele" la fel de bine ca intr-un VN :D ) Check
-Naruto discussions (if all the other anime lacked something to make them greater than they already were, this is IT) Check :D

Well, elementele prevestesc ceva placut. Keep up the good work! :)


--------------------
user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

such a nice dream...
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 20 2012, 06:36 PM
Post #7
WoundedFlame



Incepator
**

Group: Members+
Posts: 50
Joined: 4-January 12
From: Bucureşti
Member No.: 10.817
Points: 93
Gender:



Mare grijă la semnele de punctuație, mai ales la virgule...more when I finish reading this.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 21 2012, 12:50 PM
Post #8
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



@Himitsu23

Multumesc de analiza :D. Cum am zis, ideile nu sunt nici noi, nici originale, dar vreau sa va distrez cu o poveste (sper eu) frumoasa :).

Cat despre caractere...nu la Hinata sau Sakura ma gandeam cand am scris personalitatea fiecareia, but I can see the similarity :D.

@WoundedFlame

Imi poti arata unde am gresit? E a treia oara cand editez ceea ce am scris aici, and all looks good from my end :huh: .


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 22 2012, 07:39 PM
Post #9
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



CAPITOLUL 3 - Duet

Ajungand-o din urma, Shinji ii deschise usa fetei. Akila schita un mic „multumesc” inainte de a intra in facultate. Shinji o urma si amandoi au fost imediat inghititi de catre raul de studenti care se grabeau spre diferite cursuri sau seminarii. Urcand scarile spre sala 2, unde urma sa inceapa cursul, cei doi au observat-o pe Ashika facandu-le cu mana.
- Voi doi va cunoasteti, nu-i asa? zise Ashika.
- Doar din vedere. Ne-am mai intalnit prin liceu, raspunse Shinji privindu-l pe Mario drept in ochi si intinzandu-i o mana ferma, pe care acesta i-a strans-o mai mult in sila.
- Shinji, Mario. Mario, el e Shinji, incheie Ashika prezentarile. Asteptati-ne un pic, mergem sa luam niste cafea. Hai, Akila.
- Bine.

Ramas singur cu noul lui „prieten”, Shinji nu putu sa nu remarce cat de mult il calca acest individ pe coada: ochii verzi, care s-au mutat de la fotografierea mentala a fundurilor celor doua fete spre scanarea in continuu a fluxului de studente pe masura ce acestea intrau in sala de curs, felul „cool” in care se sprijinea de perete, cu o mana in buzunar, faptul ca tragea atat de hulpav din tigara apoi expira fumul cu o expresie falsa de dezgust, camasa pe jumatate descheiata sub care se ivea un medalion auriu imens, ochelarii de soare agatati de respectiva camasa...totul, dar absolut totul la acest individ parca a fost creat pentru a-l enerva pe Shinji. Cel putin asa credea el.

- Asadar...tu esti iubitul Ashikei? Ma bucur sa te cunosc. Stiu ca ne-am mai intalnit la liceu, dar nu sunt sigur in ce clasa erai, zise Shinji incercand sa urmeze faimosul proverb: „Nu judeca niciodata o carte dupa coperta". Cine stie? Poate ca, de fapt, e un tip de treaba.
- Mda...scoala aia ma cam enerva, asa ca mergeam numa' cand aveam chef, raspunse individul cu o voce extrem de plictisita.
- Ah...inteleg. Uhm...si...iti place facultatea? ”Iti place facultatea”?! Ce dracu' de intrebare mai e si asta?
- Meh...asa si asa. Mi-a spus tata ca daca dau la medicina, imi ia un R8...asa ca, de ce nu? Pizdelor le place masinile faine, nu?
- Da...cred ca le plac. Deci el era tipu' cu R8-ul care tot ma freca la cap la semaforul ala...Nu este decat una din aia in oras, isi aduse Shinji aminte.
- Argintiu?
- Ihi....
Da, el a fost...
- Apropo, tu ce masina ai?
- Un M5...
- Meh...nu prea imi plac mie bemveurile. Is masini de cocalari, raspunse Mario arucandu-si tigara pe jos.
- Da...pai, a fost un cadou...Incearca sa nu-l pocnesti. Incearca sa nu-l pocnesti. Incearca sa nu-l pocnesti.
- Ma rog...vrei si tu?, zise tipul in timp ce isi scotea inca o tigara.
- Nu, multumesc. Nu fumez...Si daca ma vede Ashika cu o tigara in mana, ma pocneste pana in stratosfera...cu toate ca se pare ca nu o deranjeaza ca tu fumegi mai ceva ca o locomotiva cu aburi.
- Ce ratat, pufni Mario. Auzi?
- Ultima oara cand am verificat, da. Asta...oare o face intentionat sau pur si simplu e tampit?
- Haha, foarte amuzant, zise Mario in timp isi apropie chipul proaspat barbierit de Shinji. Ce treaba ai tu cu gemenele? Esti iubitul aleia mai mici sau ce? Ca mereu te-am vazut cu ele.
- Ne cunoastem de mult timp. Suntem doar prieteni. Da...suntem doar prieteni. Doar prieteni....
- Aha...inteleg, spuse baiatul in timp ce-i sufla fumul in fata lui Shinji, care incerca sa nu respire. Demult mi-am pus ochii pe Ashika, zise Mario, luandu-l „prieteneste” pe Shinji de gat. Tatele alea faine, curul ala...mama, mama. Numa' bun de...ugh...daca intelegi ce vreau sa spun, spuse Mario in timp ce executa niste miscari foarte explicative in legatura cu ceea ce avea planuit pentru Ashika. Dar...curva aia se lasa greu...ofta din toti rarunchii individul.
- Da...inteleg. Shinji isi inclesta pumnul atat de tare, incat degetele ii devenisera albe. Inteleg foarte bine.

- Huh, vad ca va tutuiti deja, spuse Ashika care se intorsese cu doua cesti de cafea. Uite, asta e pentru tine, Mario.
- Multumesc, papusa, zise acesta, luand cafeaua si incercand sa o sarute pe buze. Ashika, insa, isi intoarse chipul in ultima secunda, baiatul "aterizand" pe obraz.
- P-poftim, Shinji. Fara lapte, fara zahar. Cum iti place tie...
- Mersi, Akila. Ce ziceti, mergem? Daca nu ne grabim un pic, nu vom mai gasi locuri bune in sala.
- Da, ai dreptate, hai sa mergem, ii raspunse Ashika.

Toti patru intrasera in sala, fetele mergand inaintea baietilor, sporovaind vrute si nevrute in timp ce isi cautau un loc. Mario si Shinji erau in spatele lor. Dintr-o data, Mario isi puse mana in jurul gatului lui Shinji si ii zise:

- Uita-te si tu...doamne, ce le-as mai fute pe astea doua. Doua la pret de una...daca ma intelegi, zise Mario in timp ce isi lingea buzele, probabil imaginandu-si cine stie ce.

That's it. Mi-a ajuns. Nu ma intereseaza ca suntem in mijlocul salii. Il rup pe tampitul asta chiar acum. Gandind asta, Shinji ii apuca mana si i-o dadu jos, fapt care il determina pe Mario sa se uite un pic intrebator la baiatul din fata lui. Baiatul il privea cu niste ochi absolut infricosatori. Cumva, Ashika a simtit acest lucru, caci se oprise cu patru scari mai sus decat cei doi si le zise imediat:
- Shinji, uite, am gasit doua locuri aici, pentru tine si Akila. Mario, noi hai sa mergem mai sus.
- Ashika, eu..., spuse Akila usor emotionata.
- Taci din gura si intra acolo. Shinji, hai si tu odata.

Trezit din visul lui nu tocmai pasnic, in care ii scotea mandibula lui Mario cu o mana in timp ce facea omleta cu carnati din organele genitale ale individului cu cealalta, Shinji dadu usor din cap si se aseza langa o Akila deosebit de rosie. Saraca fata incerca din rasputeri sa isi deschida geanta, dar nu reusea nici cum sa treaca de complicatul sistem de inchidere pe care scria: „Apasa aici”. Mainile ii tremurau.
- Deschide-te...odata...., spuse ea tragand mai tare.
- Te ajut?, zise Shinji in timp ce apasa pe buton, declansand mecanismul simplu al gentii. Poftim.
- M-Multumesc.
- N-ai pentru ce, ii raspunse Shinji, intorcandu-se si urmarindu-i cu privirea pe Ashika si Mario cum se asezau la vreo 4 randuri mai sus decat ei. Ochii lui si ai Ashikei se intalnira pentru un moment, fata incremenind pentru o microsecunda, asezandu-se apoi langa iubitul ei si plecandu-si ochii...

Ce dracu' se intampla aici? Ashika are un magar cu legitimatie ca iubit iar Akila zici ca explodeaza de fiecare data cand e langa mine. Alaltaieri totul era normal. Ce se intampla aic... Sirul gandurilor i-a fost intrerupt destul de brutal atunci cand Shinji simti o impunsatura in umarul stang.

- Ce naib...Ah, buna Lin.
- Buna dimineata, Shinji. Ce mai faci?
- B-bine..., raspunse un pic impleticit Shinji. Serios? „Bine”? „BINE”? Inteleg ca e vorba de Lin, dar totusi...”bine”?. Uite, astept sa se termine cursul asta odata.
- Dar nici nu a inceput...
- Exact. It's that boring.
- Hahaha...esti amuzant. Auzi, nu inteleg reactia asta, zise fata aratandu-i un paragraf subliniat frumos cu galben. Ah...a spus ca sunt amuzant. Shinji zambi, revenindu-si, insa, rapid si privind la respectivul paragraf.
- Ah...ciclul Krebs? Pai, in primul rand trebuie sa intelegi ca...pe masura ce Shinji recita tot ceea ce stia despre ciclul Krebs, ochii lui o scanau pe aceasta "Lin" din cap pana in picioare. Parul ei rosu ca focul care il atingea usor, emanand un parfum imbietor la cea mai mica miscare, ochii ei incredibil de verzi care il urmareau, sorbindu-i parca fiecare cuvant, chipul ei rotund, imbracat de o piele fina, care era sprijinit extrem de senzual de mana ei stanga, gatul ei lung care conducea la corpul de zeita care ii dadea fiori lui Shinji de fiecare data cand o privea...She's perfect...just...perfect.

O iubea de foarte mult timp...Din prima zi din clasa a 9-a cand s-a ridicat sa se prezinte si ochii tuturor baietilor din clasa au fost lipiti de ea. Inca de atunci, Shinji s-a indragostit de ea; cu toate ca, in timpul liceului, nu prea l-a bagat in seama si nici el nu a avut curajul sa isi marturiseasca sentimentele deoarece relatia lor se rezuma la: „Buna; ma lasi sa iti copiez tema; te rog, ma poti ajuta cu asta; multumesc, esti foarte dragut”, Shinji a observat ca acum, la facultate, vorbeste cu el din ce in ce mai mult cu el, ba chiar l-a chemat la cafea de cateva ori. Bineinteles, prietenele ei erau mereu prezente si, de obicei, nu era singurul baiat. Poate e din cauza ca m-am implinit un pic...?, se gandea Shinji, in liceu fiind un baiat destul de slabanog si insipid. Ma rog, orice motiv ar fi...vorbesc cu LIN, f*cking Miss si zeita tuturor tipilor pe care ii cunosc!!!.

- Intelegi acum? E foarte simplu daca gandesti logic. Cu toate ca si mie Ashika mi l-a explicat...
- Aha, inteleg acum...stii sa explici foarte bine! Multumesc, Shinji, raspunse fata, sarutandu-l usor pe obraz.
- C-cu placere...spuse Shinji luat prin surprindere de acest gest si atingandu-si usor obrazul.
- S-Shinji...a intrat profesorul.
- Ce? Ah, da...Mersi, Akila. Am si uitat de ea, se gandi Shinji in timp ce o privea de fata de langa el, care scria constincioasa tot ceea ce zicea profesorul, chipul fiindu-i ascuns de par...Ar trebui sa iau si eu notite...aplecandu-se dupa geanta, Shinji putea sa jure ca o lacrima tocmai se prelinse din ochii fetei, numai pentru a fi stearsa discret cu maneca o secunda mai tarziu.
- Esti bine? Ce ai patit?
- N-nu...sunt bine, doar mi-a intrat parul in ochi, zise Akila, privindu-l cu un zambet slab pe Shinji, in timp ce isi stergea ochii rosii.
- Ar trebui sa ti-l dai de pe frunte, raspunse baiatul, atingandu-i parul fetei, care tresari usor. Iti sta mai bine asa.
- M-multumesc...asa voi face.

Cele doua ore de curs trecura atat de greu, incat Shinji era convins, ca timpul circula mai incet in sala 2, ba chiar merge inapoi!

- Pfuai, in pula mea, am crezut ca nu mai termina bosorogul ala odata, se auzi vocea lui Mario, de undeva din spatele lui Shinji.
- Shinji, Akila, haideti pe aici. E mai putina lume, zise Ashika, in timp ce cobora cu Mario prin spatele salii.

Ajungand in holul de la etajul 1, Ashika se opri si zise:

- Ah! Mi-am uitat caietul in sala. Mergeti voi inainte, vin si eu imediat.
- Bine, raspunse Shinji.

Cei trei au inceput sa coboare pe scari, Mario stand in mijlocul grupului. Shinji observa, nu fara un oarecare sentiment de iritare, care crestea din secunda in secunda, ca Mario ramase usor in urma si se uita cu nonsalanta la fundul Akilei, lingandu-se pe buze ca un animal. Incercand sa nu il ia la bataie chiar in acel moment, Shinji se intoarse spre Akila si o intreba:
- Acum ce avem?, intreba Shinji.
- Uhm...nimic, avem pauza 2 ore, dar dupa aceea avem lucrari practice la anat...

Totul s-a intamplat extraordinar de repede, dar, pentru Shinji, timpul parea ca s-a oprit in loc. Intai, a observat cu coada ochiului cum mana lui Mario o atinge nu foarte discret pe Akila, moment in care aceasta a scos un: „Kyaa!” scurt, calcand gresit pe urmatoarea scara si pierzandu-si echilibrul. Cazand, Akila il privi pe Shinji, ochii ei tradandu-i teama si isi intinse mana spre el, intr-un act disperat de a se proteja. Shinji scapa geanta din mana stanga si isi intinse mana dreapta, incercand sa o prinda pe fata, dar era prea tarziu. Neajungand-o, trupul lui reactiona instinctiv: isi incorda muschii gambei, eliberand dintr-o data energia formata, astfel sarind dupa corpul in cadere al Akilei. Ajungand langa ea, o imbratisa, intorcand-o cu fata spre el, in timp ce el insusi se rasucea, astfel incat sa o protejeze pe fata. Akila!, mai apuca sa gandeasca Shinji in timp ce isi incorda tot corpul, pentru a disipa cat mai mult din energia caderii. Aterizand la capatul scarii, Shinji simtii o durere ascutita in umarul drept si, inclestandu-si dintii, o imbratisa si mai tare pe Akila, care inchise ochii.

-Doamne, sunteti bine?
-Sunteti ok?
-Cineva a cazut pe scari!
- Ti-ai rupt ceva?

Shinji auzea toate aceste voci ca prin vis; singura lui grija era faptura pe care o strangea la piept. Ii sopti usor:

-Akila...esti bine?
- D-da...nu am patit nimic...Shinji...

Odata luata aceasta piatra de pe inima, timpul incepu din nou sa curga normal pentru Shinji.

- Da, suntem bine..., le raspunse el studentilor care se stransera in jurul lor, in timp ce o ajuta pe Akila sa se ridice de pe jos. Ochii lui cazura pe Mario, care statea in capul scarilor, cu o privire speriata pe chip. In acel moment, creierul lui Shinji incepu sa faca conexiuni. O intreba pe Akila la ureche: „De ce ai cazut? Ti-a pus mana pe fund, nu? Nenorocitul ala...” Fata il privi speriata si ii raspunse: „Nu...nu, m-am impiedicat!” „Il omor...IL OMOR!”, zise Shinji, furia lui aproape fiind vizibila. Cu pumnii inclestati, ignorand durerea care o simtea pulsand in umarul drept, se indrepta spre Mario, decis sa il rupa in bucatele. Deodata, o simti pe Akila prinzandu-l de mana si zicandu-i: „NU!...stai...te rog, opreste-te. Ashika...ea..."

Oarecum surprins de aceasta reactie, Shinji se opri pentru cateva secunde, privind-o pe Akila, care tremura si parea ca mai avea putin si plangea. Intre timp, Mario se grabi spre cei doi:
- Bai, sunteti bine? Am crezut ca acolo crapati!
- Da...suntem bine, raspunse Akila.
- Cei cu atata lume...Akila? Ce s-a intamplat?, zise Ashika cu caietul in mana, strecurandu-se prin multimea de casca-gura, care incepuse, incet, incet sa se disperseze.
- Akila a cazut pe scari pentru ca Mario i-a pus mana pe...
- Doar am alunecat....Am alunecat iar Shinji m-a prins, il intrerupse Akila, aruncadu-i o privire rugatoare lui Shinji, parca spunadu-i: „Te rog...Nu!”
- D-da...asta s-a intamplat.
- Doamne! Esti bine? Nu ai patit nimic?, spuse Ashika panicata scapandu-si caietul si incepand sa o pipaie peste tot.
- Stai, Ashika...sunt bine, se uita lumea la noi!
- Sper ca nu vei incepe sa ma pipai si pe mine, spuse Shinji.

Oprindu-se din procedura de verificare a integritatii surioarei ei, Ashika ii arunca lui Shinji o privire care il incremeni si apoi se indrepta spre el cu pasi mari.

- Doar am glumit! Doar am..., spuse acesta, temandu-se de consecintele micutei lui glume si acoperindu-si chipul cu bratele.
- Multumesc, ii zise Ashika cu o voce calda, imbratisandu-l scurt. Multumesc, Shinji...
- ...glumit. Cu placere, Ashika. Caldura ei il inmarmuri pe baiat.

-Ursulet, eu trebuie sa plec, zise Mario grabit, sarutand-o pe Ashika pe obraz. Trebuie sa vorbesc ceva cu baietii. Nenorocitul...
- Pa-pa, ne vedem mai tarziu...raspunse aceasta.

-Deci...avem doua ore pauza? zise Shinji masandu-si usor umarul drept. Asta va durea maine dimineata.
- Da. Timp berechet pentru ceea ce am planuit noi...raspunse Ashika.
- Planuit? Ce aveti de gand sa faceti?
- Eh...inca e secret! Haide, Akila!, ii zise fata in timp ce o lua pe Akila de mana si fugi afara din facultate.
- Ashika...stai...nu fugi!
- Secret? Ce secret?!
- Daca vrei sa stii, haide dupa noi!, ii striga Ashika in timp ce alerga tinandu-si geanta intr-o mana si tragand-o pe sora-sa cu cealalta.

De ce dracu' mi-am facut griji? Asta e Ashika pe care o stiu eu..., se gandi Shinji zambind larg, in timp ce incerca sa tina pasul cu cele doua fete.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 25 2012, 05:03 PM
Post #10
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Capitolul 4- Conflict


- Aici e bine. E liber, e umbra, e suficient de mare. Akila, ajuta-ma sa aranjez masa.
- Bine...Chiar e frumos aici, zise Akila in timp ce admira plopul extrem de inalt de deasupra foisorului.

Shinji privea, nu putin surprins, scena din fata lui: cele doua gemene scoteau din gentile burdusite fel de fel de cutii de plastic, tacamuri si chiar si o fata de masa. Sa nu-mi spui ca azi e ceva aniversare extrem de importanta de care am uitat... se panica baiatul, recitand in cap zilele de nastere a fetelor si a parintilor si alte aniversari de care ar fi trebuit sa isi aduca aminte.

- Nu mai sta degeaba si ajuta-ma sa pun fata de masa. Vocea Ashikai il readuse cu picioarele pe pamant. Trebuie sa tratez asta cu maxim de discretie...Poate reusesc sa ma scot.
- Si...cu ce ocazie? Oooh...tu, creier...de ce nu gandesti inainte de a spune ceva?
- Tu chiar nu mai tii minte? A trecut doar o saptamana, ce dumnezeu?
- Da...pai...nu, raspunse Shinji extrem de logic si concis.
- Doamne...e recompensa promisa.
- Recompensa? Ce recompensa?

Oprindu-se din aranjarea fetei de masa, Ashika se protapi in fata baiatului, trase aer in piept, si incepu sa ii explice ca pentru prosti.
- Saptamana trecuta, dupa negocieri intense care s-au rezolvat prin promisiunea mea si a Akilei ca te vom scoate la un picnic, ne-ai dus cu masina la cinematograf si te-ai uitat cu noi la Twilight fiindca nu vroiam sa mergem singure in zona aia.
- Ah, da! Imi aduc aminte acum. Probabil ca creierul meu a inchis amintirea acelor doua ore adanc in subconstientul meu, pentru a ma proteja de atrocitatea care este Twilight.
- Hmm...ai zis ceva despre Twilight?, il intreba Ashika, apropiindu-se de chipul baiatului, cu un zambet extrem de cald si ochii albastrii plini de intentii ucigase.
- Nu...nu, ti s-a parut. Nici acum nu stiu de ce doamne-iarta-ma ii place filmul ala...Vampire Knight e mult mai fain...ma rog, ii place si ala, dar.... Gandurile lui Shinji au fost intrerupte in mod brutal de catre o mana care i se planta pe umar, strangandu-l usor.
- Sal'tare! Uaau...da' ce bine va mai intelegeti voi doi! Papusa, deja m-ai uitat?

Un val de repulsie directionat catre proprietarul acelei maini il inunda pe Shinji, pe masura ce acesta o apuca pe Ashika de mijloc, sarutand-o gulpav pe gat, in timp ce ii masa usor fundul, atingandu-i oarecum dur si sanul drept.

- Mario...te rog...opreste-te...Shinji si Akila...
- Si ce? Poate vrea si ea sa ni se alature, raspunse acesta, privind-o pe sora geamana a Ashikei cu niste ochi pofticiosi. Aceasta, se ascunse dupa Shinji, prinzandu-l usor de maneca.
- Pfft...bine, fie. Mario o lasa pe Ashika, care isi aranja bluza si fusta, si se aseza la masa plina cu bunatati, aprinzandu-si o tigara. Ursulet, hai incoace.

Fata ii asculta ordinul si se aseza langa iubitul ei, evitand sa il priveasca pe Shinji in ochi. Baiatul scapa un mic „tch!” si se aseza vis-a-vis de prietena lui. Akila, terminand de impartit tacamurile, se aseza langa Shinji.
- Moamaaaa! Ce bine arata totul!, comenta Mario in timp ce infuleca aproape pe nesuflate variatele feluri de mancare, constand in mingi de orez umplute cu gem de capsuni, creveti pane, legume fierte si multe altele..
Incercand sa uite scena ce tocmai s-a derulat in fata lui, Shinji incepu si el sa manance. Ashika isi privea trist farfuria. Dintr-o data, ca si cum ar fi castigat o lupta interioara, Ashika isi ridica capul si, zambind, a inceput sa se infrupte din festinul de pe masa.
- Mario, ai incercat omleta asta? Eu am facut-o. Hai, zi „aaah”! zise Ashika in timp ce ii oferea iubitului ei omleta cu branza. Acesta a deschis gura, pentru a-i permite fetei sa il hraneasca.
- E chiar buna! Fetito, tu chiar stii sa faci de mancare, zise Mario, inconjurand-o cu bratul si tragand-o mai aproape de el.
- Multumesc, raspunse Ashika jenata.

- Akila, tu ai facut crevetii acestia?
- D-da...am pus prea multe condimente?, fata ii raspunse lui Shinji cu o oarecare teama in glas.
- Nu, sunt perfecti. Exact cum imi plac.
- Da? Ce ma bucur...
Shinji observa cum ii dispare anxietatea fetei, acum ca i-a complimentat mancarea. Ce truc ieftin... se gandi baiatul, fiind jenat de propriul acces de gelozie.
- Ah...Shinji, te-ai murdarit.
- Serios, unde?, raspunse baiatul stergandu-se cu un servetel la gura. Mai sunt?
- Da...chiar...aici. Shinji fu un pic surprins de „indrazneala” Akilei, care se apropie de el si, sprijinindu-se cu mana stanga de piciorul lui, il sterse cu un servetel colorat deasupra buzei. Parfumul ei ii invada simturile lui Shinji, care, pentru cateva secunde inchise ochii, pentru a putea savura momentul.
- Asa-i ce bine le sta impreuna?, vocea vesela a Ashikai il trezi pe Shinji din reverie, moment in care o observa pe Akila rosie ca fierul incins privind deosebit de intens un punct minuscul de pe fata de masa.
- Ihi...Shinji, parca?, il intreba Mario, in timp ce se scobea intre dinti.
- Da. Ma cheama Shinji. De ce pula mea a trebuit sa il cheme si pe asta? De ce dracu' s-a inhaitat cu un asemenea specimen? De ce...?!
- Hai un pic cu mine. Vreau sa vorbesc ceva cu tine, inainte sa plec.
- Deja pleci? Dar mai avem un curs dupa asta. Si lucrari practice dupa ala. Ce ai de gand sa faci?, il intreba Ashika.
- Tre' sa ma intalnesc cu baietii imediat, ca le-am promis ca mergem la niste bile. Dup-aia, daca am chef, ma intorc la lp. Nu-ti fa griji, caprioara, nu-mi vei duce dorul prea mult, ii raspunse baiatul sarutand-o din nou pe gat.

Pentru o secunda, Shinji isi inchipui cum l-ar lua de gat pe porcul ala si cum i-ar face cunostiinta capului lui cu masa de lemn...in mod repetat. A fost insa trezit din visul lui criminal de catre Mario, care, in felul-i caracteristic, ii arunca un brat in jurul gatului si incepu sa mearga, spunandu-i:
- Sa inteleg ca ai pus ochii pe aia mai mica...E buna rau si ea...Si felul ala in care se inroseste, si cum vorbeste...mama, mama...ce i-as mai da-o si ei.
- Suntem doar prieteni. Si, in plus, nu cumva Ashika e iubita ta? De ce te dai si la sora-sa? Mai ales cand e si ea de fata, ii returna Shinji, accentuand fiecare cuvant.
- Da, si? Mah...asculta-ma pe mine. Femeile sunt niste curve. De ce pula mea sa-ti pese de ele? Le futi si gata, treci pe urmatoarea. Asculta-ma pe mine, repeta Mario, cu cat arati ca nu-ti pasa de ele, cu atat pun proastele botul la tot ce zici. Cu cat le ignori mai mult, cu atat se uda mai tare cand se gandesc la tine. Intelegi ce vreau sa spun?
- Da...Inteleg foarte...foarte...bine. Un asemenea individ...cu Ashika?! Ii rup mana daca o mai pipaie vreodata, ii sparg fata daca o mai saruta vreodata, ii scot coaiele si i le indes pe gura daca se gandeste sa o atinga... Shinji fierbea.
- Auzi, mie chiar imi place de tine. Esti de treaba. In schimb, eu, daca as fi in locul tau...cred ca le-as fute in fiecare zi, pe amandoua. Gata, mi-a ajuns! Spunand, aceste cuvinte, Shinji se opri brusc. Mario il privi oarecum surprins.
- Mario, aici erai! Hai odata, mah pula, ca ni se ocupa masa.
- Taci dracu' din gura ca acuma vin, se rasti baiatul catre grupul de 3 indivizi inghesuiti intr-un A4, care claxona incontinuu. Shinji, baga la cap ce ti-am spus!

Spunand aceste cuvinte, Mario alerga usor si se urca in locul din dreapta. Soferul dadu drumul la muzica la maxim si porni in tromba.

Tch...nenorocitul, are noroc cu carul., se gandi Shinji inainte de a se intoarce la foisor. Oprindu-se la vreo cinci metri de locul in care tocmai mancase, Shinji o privi pe Ashika: fata se juca cu un mic medalion, privindu-l melancolica. Ochii ei erau umezi si intreaga ei fiinta emana tristete.
- Singura? Akila unde e?
Auzind vocea lui Shinji, fata se opri pentru cateva secunde din admiratul medalionului si isi ridica privirea.
- S-a dus pana la masina ca sa duca ce mancare a mai ramas.
- Ah...inteleg. Shinji se aseza in fata Ashikei si o privi drept in ochi. Aceasta isi feri privirea.
- Ma bucur ca inca iti mai place vechitura aia, zise baiatul in timp ce indica cu capul medalionul din mana Ashikei.
- Bineinteles...prostule, doar e cadoul tau...ii raspunse fata atat de incet incat Shinji aproape ca nu o auzi, in timp ce continua sa il mangaie usor.
- Ce se intampla cu tine?
- Hmm, la ce te referi?, zise Ashika cu o voce vesela, ascunzand medalionul la piept si parand complet revigorata, toata melancolia si tristetea ei disparand ca prin minune.

Shinji lovi masa cu pumnul, luand-o pe Ashika prin surprindere cu gestul lui violent.
- Cum adica la ce dracu' ma refer?! Tu si cu magarul ala?! Ce naiba e in capul tau? Shinji aproape scuipa aceste cuvinte. Ii ajunsese.

Cu toate ca a fost surprinsa de iesirea baiatului, Ashika isi reveni repede si ii zise:
- Ce stii tu despre el?! Nu e un magar! Sa stii ca e un baiat foarte cumsecade! Mereu are grija de mine si...
- Nu mai minti! Mi-a trebuit jumate de minut sa imi dau seama ce fel de caracter infect are. E un nemernic nimfoman, un arogant fara pereche, un bufon cu capacitatea intelectuala a unei tufe de venetia, un...un...Shinji ramase in pana de insulte.

- In plus, parca tie nu-ti placeau baietii care fumeaza! In mine ai fi dat ca in hotii de cai daca as fi facut asta.
- Tu nu esti ca el, da ?!, raspunse fata violent. Sa stii ca e foarte misto cand fumeaza! Imi place la nebunie cand trage din tigara si apoi expira atat de senzual tot fumul ala...si apoi, cand ma atinge, tremur toata iar cand imi maseaza sanii usor in timp ce ma saruta si isi baga limba...
- ASHIKA!, urla Shinji apucand-o pe fata de bluza si aproape ridicand-o de pe banca...Asta...ceea ce zici...te rog, inceteaza. Asta nu esti tu! Tu nu ai fi tipat la Akila, care incerca doar sa te protejeze, tu nu te-ai fi lasat pacalita de un nemernic ca ala, tu nu ai fi stat degeaba cat timp el ii facea avansuri surorii tale, tu nu ai fi zis...
- Tu nu intelegi...
- CE NU INTELEG?! EXPLICA-MI ATUNCI CE NAIBA SE INTAMPLA CU TINE?!, striga Shinji din nou, privind-o pe Ashika care era cu ochii plini de lacrimi.
- Ia mana de pe mine.

Shinji fu luat prin surprindere de tonul taios.
- Ti-am spus sa iei mana de pe mine. Fata il privi drept in ochi. Shinji se ineca in abisul albastru, candva un lac linistit si clar ca oglinda, acum un vortex de nepatruns.

Ii dadu drumul...Ashika? Ce...? Nu reusi sa pronunte aceste cuvinte. Ashika continua.
- Eu nu am nevoie sa fiu protejata, da? E alegerea mea pe cine si cum iubesc! Nu ar trebui sa te doara nici pe tine si nici pe Akila cu cine imi petrec eu timpul, clar?! E viata mea! Si ai face bine sa nu te mai bagi!

Spunand aceste cuvinte, Ashika isi lua geanta si pleca spre facultate. Trecand pe langa Shinji, acesta observa cu coada ochiului lacrimile de cristal care se prelingeau pe obrazul fetei.
- Ashika!

Shinji o striga punandu-si toata indoiala si toata ingrijorarea in acest simplu cuvant. Pentru o secunda, Ashika fu incremenita de disperarea lui Shinji. Nu...trebuie sa ma urasti. Iarta-ma... Si nu se opri.

Ce se intampla? Ce mama dracu' se intampla aici?! Acum cateva zile, totul era perfect... Frustrat, Shinji lovi maiestuosul copac cu toata forta. Si mai enervat de aparenta lui lipsa de putere, Shinji continua sa-i aplice lovitura dupa lovitura arborelui, injurand furios, pana cand, epuizat si cu pumnul drept plin de sange, se prabusi la radacina acestuia.

- Shinji! Ce faci?! Ah...mana ta!
Akila il privea ingrijorata, lasandu-si geanta jos si ingenunchind langa el... Ce s-a intamplat? Te-ai certat cu Ashika din nou? Il intreba fata, luandu-l de mana ranita. Ce-ai facut...Stai asa, am niste band-aiduri in geanta.
- Akila...ii raspunse Shinji, uitandu-se la fata care il privea cu niste ochi mari, de un albastru pur. Chipul Ashikei intesat de lacrimi ii aparuse baiatului in minte. Nu...nu ne-am „certat”...Stii cum suntem noi, ne-am „intepat” unul pe altul si cred ca am exagerat eu un pic, asa ca s-a suparat pe mine si a plecat inainte. O sa trebuiasca sa imi cer scuze mai incolo...zise Shinji zambind, in timp ce se ridica de jos.
- Si atunci...rana?
- Oh, asta? Am zis sa testez noua tehnica pe care mi-a aratat-o tata...inca nu am reusit sa o fac cum trebuie, spuse baiatul pe un ton vesel, privindu-si pumnul, acum acoperit de cateva band-aiduri care deveneau din ce in ce mai rosii. Haide, sa mergem. Shinji se intoarse cu spatele la Akila si incepu sa mearga spre facultate.

Fata se ridica brusc si il imbratisa.
- Akila? Ce...?
- Nu trebuie sa minti. Nu trebuie sa suferi singur. Sunt aici. Sunt chiar aici, spuse fata, ingropandu-si chipul in spatele baiatului.
- Multumesc, Akila...dar ti-am spus. Nu e nimic; doar ne-am certat un pic. Nu trebuie sa o ingrijorez cu asa ceva. Eu trebuie sa rezolv asta. Shinji lua mainile micute care ii acopereau pieptul si se intoarse spre fata al carei chip era rosu ca focul. Nu-ti fa griji. Hai, sa mergem.
- Ah...pai...c-credeam ca a fost ceva mai s-serios...raspunse fata, dandu-i drumul si luandu-si geanta de pe jos, fastancindu-se.

Shinji isi stranse pumnii, hotarat sa faca ceva. Durerea ascutita care ii radia din pumnul drept nu se compara cu apasarea pe care o simtea in inima...Dar cum? Ce pot face eu?


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 25 2012, 08:03 PM
Post #11
Himitsu23



hoping for a brighter life
****

Group: Members+
Posts: 449
Joined: 28-October 11
From: Somewhere else
Member No.: 10.722
Points: 1.347
Gender:



Dude, "ii masa fundul si sanul drept"???? FFS! unde ai mai vazut u asa ceva? Ok, inteleg ca am vazut faza in multe anime-uri, dar macar protagonistii scenei erau singuri...
Anyway, limbajul este un pic cam dur...nu stiu cator female readers le place...
Adi Minune???? Really?? Are you serious? rofl Ai uitat sa mentionezi ca actiunea are loc in Romanitza :P
Yep, Shinji incepe sa fie exact acel gen de tip care se gandeste la binele altora mai presus de al lui; tipul acela in al carui dictionar nu exista cuvantul "egoism".
Well, it`s interesting, I can tell you that :)
Eu presupun ca tre sa astept pana incepe razboiul ca sa pot sa postez si eu opera mea :P


--------------------
user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

such a nice dream...
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 25 2012, 08:22 PM
Post #12
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



QUOTE(Himitsu23 @ Jan 25 2012, 08:03 PM)
Dude, "ii masa fundul si sanul drept"???? FFS! unde ai mai vazut u asa ceva? Ok, inteleg ca am vazut faza in multe anime-uri, dar macar protagonistii scenei erau singuri...

Crede-ma...ai fi surprins. Eu am vazut asemenea cupluri nu odata si nu neaparat in cluburi...Bineinteles, de cele mai multe ori protagonistii erau intr-un loc mai retras, dar doream sa descriu caracterul lui Mario cat mai...bine, ca sa zic asa :D

Anyway, limbajul este un pic cam dur...nu stiu cator female readers le place...

Imi cer scuze in avans acelor female readers :). Totul este pentru dezvoltarea personajului :D.

Adi Minune???? Really?? Are you serious? rofl    Ai uitat sa mentionezi ca actiunea are loc in Romanitza :P

Oh, da...nu neaparat ca am uitat, ci mai bine zis am omis sa mentionez :D. Faptul ca actiunea are loc in Romania este deosebit de important pentru storyline :)

Yep, Shinji incepe sa fie exact acel gen de tip care se gandeste la binele altora mai presus de al lui; tipul acela in al carui dictionar nu exista cuvantul "egoism".
Well, then...Cred ca o sa iti placa partile urmatoare :)

Well, it`s interesting, I can tell you that :)
Multumesc.  :rolleyes:

Eu presupun ca tre sa astept pana incepe razboiul ca sa pot sa postez si eu opera mea :P
Am inceput sa citesc manga :D (ma rog, voi incepe dupa ce termin my-daily-dose-of-shoujo-manga si anume Vampire Rose). Bineinteles, nu voi trece de actiunea de anime, asa ca...I'll still have to wait for your story :D






--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 31 2012, 05:25 PM
Post #13
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



CAPITOLUL 5 - DISTANTA

- Vai de mine...e asa tarziu deja?, spuse Akila uitandu-se oarecum speriata la ceas. Shinji, trebuie sa ne grabim. Imediat incepe cursul, zise fata dandu-i geanta.
- Da...ai dreptate, veni raspunsul baiatului care parea cu gandul in alta parte.

Ajungand, in sfarsit, in sala de curs, Shinji observa cum Akila rasufla usurata spunand:
- Ce bine! Inca nu a intrat profesorul. Hai sa ne cautam niste locuri...ma intreb unde e Ashika, zise fata scanand multitudinea de fete, pe masura ce urcau in amfiteatru.
- Uite-o acolo. Al treilea rand de sus. Sta langa Mario, Shinji aproape scuipa ultima propozitie.

Akila ii facu entuziasmata cu mana, dar gestul ei a fost intrerupt de vocea lui Shinji:
- Haide, am gasit niste locuri libere aici.
- Hmm, se pare ca nu m-a observat...Oare e suparata pe mine? Am facut ceva gresit? Akila se aseza langa Shinji.
Privind norul intunecat care incepea sa ii acopere chipul fetei, Shinji o mangaie usor pe cap:
- Nu...ti-am spus. Eu sunt de vina, spuse el zambind cald. Akila il privi in ochi si toata indoiala ii disparu, iar un zambet ii inunda fata. Eu sunt de vina pentru tot...

- Vai...Shinji, vad ca esti mare Don Juan...stai asa...Akila, tu esti?
- L-Lin...buna.
Privind dincolo de Akila, Shinji se trezi admirand decolteul generos al lui Lin.
- De cand nu ne-am mai vazut...ce mai faci?, spuse aceasta, zambindu-i pentru o secunda baiatului, pentru ca mai apoi sa se aseze langa Akila.
- B-bine...dar avem mai toate cursurile impreuna...
- Serios? Nici nu mi-am dat seama. Scuze atunci, continua Lin, scotand dragalas limba. Auzi, daca nu te superi, ma lasi sa stau in locul tau? Vreau sa-i spun ceva lui Shinji.
- E-eh? Akila incremeni. S-Sigur...

Shinji asista la acest schimb mesmerizat de formele lui Lin, care se strecura prin spatele Akilei, asezandu-se apoi langa el. Parfumul ei ii invada simturile iar Shinji se simtea in al noualea cer. Ok...calmeaza-te...calmeaza-te...Be cool...You are cool...You are the master of cool...You are...
- Bunaaaa, Shinji. Ce mai faci?, spuse Lin seducator, imbratisandu-i bratul la piept.
Holy shiznitt! Her boobs are touching...Stai...ti-a pus o intrebare. Stop staring si raspunde!
Shinji isi muta cu greu privirea de la decolteul fetei, scufudandu-se apoi in ochii ei verzi.
- Buna, Lin...Uite, ce sa fac...m-am decis sa incerc o noua metoda de a lua notite.
- Serios? Ce fel de metoda?
- Uite asa! Raspunse Shinji, punandu-se cu capul pe banca si sforaind...Nu e prea eficienta...trebuie sa mai lucrez la ea, zise apoi baiatul deschizandu-si un ochi.
Rasul cristalin al fetei ii umplu inima lui Shinji. Fuckdamn...I'm good!
- Esti tare! Mi-a placut asta, raspunse Lin continuand sa rada.
- Incerc si eu...
- Uite...vroiam sa te intreb ceva...zise fata strangandu-l usor de brat si privindu-l pe baiat drept in ochi.
Oh god...nu din nou. Sa vezi ca iar imi cere ceva notite...
- Nu vrei sa iesi cu mine maine?
- Sigur ca iti imprumut not...poftim?
- Cum am zis...nu. ai. vrea. sa. iesi. cu. mine. maine?, spuse fata accentuand fiecare cuvant si apropiindu-se din ce in ce mai mult de baiat. Sau...ai altceva planuit? Lin parea trista zicand aceasta ultima propozitie.
- Nu...Nu...sunt liber ca pasarea cerului. WTF?! Lin ma cheama PE MINE la o intalnire?! Ceva nu e in regula aici.... Cine mai vine?
Lin parea surprinsa de intrebarea lui Shinji.

- Cum adica cine mai vine? Nu mai vine nimeni...spuse ea, sarutandu-l pe obraz. Vom fi doar noi doi, singuri-singurei. Shinji era inmarmurit...Neputand sa articuleze niciun sunet, dadu usor din cap.
- Ce bine! Abia astept!, raspunse fata, parand foarte fericita si rezemandu-si capul de umarul baiatului.

Asa ceva nu se poate intampla...precis e un vis, se gandi Shinji, in timp ce se pisca destul de tare de pulpa piciorului. Nu...nu e un vis, continua el, incercand sa nu lacrimeze din cauza durerii. Privind-o pe fata din dreapta lui, Shinji zambi. In sfarsit...fata dupa care alerg de atatia ani.... Insa, zambetul lui pieri cand o vazu pe Akila. Aceasta isi plecase capul, parul ei scurt acoperindu-i fata. A auzit totul... Mainile ei firave erau asezate pe genunchi...Tremura toata. O singura lacrima de diamand i se prelinse de pe chip, pierzandu-si avantul pe masura ce traversa pielea fina, lasand o dara scanteitoare in urma-i. Akila.... Shinji ar fi vrut sa mearga chiar in acel moment langa ea, sa o ia in brate si sa o intrebe usor: „Ce ai patit? De ce esti trista?”. Dar stia deja raspunsul. Nu...nu pot. Am asteptat prea mult pentru asta., gandi baiatul mangaind usor parul lui Lin, care-l privi fericita. Akila e puternica; se poate descurca si singura. Da...se poate descurca singura. Ajungand la aceasta concluzie, baiatul isi muta privirea spre profesorul care intra in sala.


In cele doua ore ale cursului, Shinji se gandi la peste 30 de planuri pentru intalnirea de maine...in tot acest timp, Lin il imbratisa sau il saruta pe obraz, retragandu-se apoi aparent rusinata, doar pentru a-i zambi delicios cateva secunde mai tarziu. Odata ce profesorul zise cuvintele magice: „Atat pentru saptamana asta!”, degringolada generala incepu: fiecare student incercand sa isi indese cat mai repede caietul si pixurile in geanta pentru a prinde loc la bufet sau pentru a ajunge acasa cat mai curand, dupa caz. Lin, Shinji si Akila nu faceau exceptie.
- Scuze, Akila, da-te un pic sa ies. Strecurandu-se pe langa Akila, Lin iesi pe culoar. Nu uita! Ne vedem maine! Te sun eu inainte...zise fata, trimitandu-i un pupic zburator, pe care, desi era imaginar, Shinji il prinse extrem de dramatic, dupa ce executa o figura a la Matrix. Lin rase usor si apoi se pierdu in puhoiul de studenti.
- Haide Akila...sa mergem si noi, spuse un Shinji care efectiv radia atat de tare, incat nici nu observa tristetea care o invaluise pe Akila ca o umbra. Sau nu-i pasa...
- B-bine.

Ajungand la iesire din sala, cei doi fura intampinati de catre Ashika. Zambetul lui Shinji pieri.
- Unde e minunatul tau iubit?, zise el printre dinti.
- S-a dus pana la masina, dupa halat.
- AH! Si eu mi l-am uitat!, spuse Akila, in timp ce se cauta prin geanta. Shinji, da-mi, te rog, cheile de la masina.
- Sigur. Poftim. Baiatul ii intinse cheile de la M5, atingandu-i usor mana. E rece...
- Multumesc...Ne vedem acolo.

Atat Shinji cat si Ashika o urmarira cu privirea.
- Haide...Sa mergem spre laborator, raspunse Shinji incepand sa mearga spre sala unde urmau sa tina lucrarile practice de azi.
Fara niciun cuvant, Ashika il urma. In timp ce coborau pe scarile care duceau la subsol, unde era sala de disectie, Ashika se opri, privind extrem de concentrata un punct de pe scara.
- De ce te-ai oprit...haide, ca intarziem, zise Shinji, oprindu-se si el. Dintr-o data, fata isi ridica privirea spre Shinji si-i spuse:
- Ce naiba a fost aia?
- Huh...cum adica? I-am dat cheile de la mas...
- Nu la aia ma refeream!, zise Ashika rapid. Tu si cu tipa aia, Lin.
- Da...pai, m-a invitat la o intalnire.
- Stergeti zambetul ala prostesc de pe fata! Tu stii macar ce fel de fata e aia? Am auzit-o azi dimineata cum se lauda ca "v-a prinde unul baban" si stiu si cum era in liceu. E o pitzipoanca fara de pereche pe care o intereseaza doar banii, o curva fara scrupule, o vaca plina de aere, o...
- Ashika! Tonul taios al lui Shinji o dezarma pe fata. Ochii caprui intunecat ai baiatului tradau o ura cum ea nu mai vazuse niciodata. Nicicand nu o mai privise in asemenea mod. Baiatul acela dragut, mereu saritor...nici nu il credea in stare de asa ceva. Ashika incremeni. Shinji...eu doar..., dar nu reusi sa articuleze niciun cuvant.

Baiatul o lua de mana si o trase de-o parte a scarii. Studentii care coborau ii priveau ciudat. Ashika reusi sa zica doar atat:
- Dar...vrea doar sa te foloseasca...E doar o curva...Eu doar...Incerc sa te protejez...De ce nu ma crezi?, spuse fata cu o voce sfasietoare.
- Nu te mai cunosc...Acolo...la foisor...cuvintele pe care mi le-ai spus...Aceea nu era "Ashika" pe care o stiam eu. Cum as putea sa mai am incredere in tine? Nu stiu...ce sa mai cred.
Ashika isi pleca capul...mana ii tremura. Shinji ii ridica barbia si o privi drept in ochi. Privirea lui de gheata o sageta pe fata.

- Nu am nevoie de tine sau de protectia ta, ii intoarse Shinji vorbele. Si te rog sa nu mai folosesti asemenea cuvinte. Tu nu o cunosti. Eu am privit-o timp de 4 ani. E frumoasa, e haioasa...E o fata extraordinara si de fiecare data cand sunt alaturi de ea, ma simt in al noulea cer. Cred...ca o iubesc. Da, sunt sigur de asta: O iubesc, asa ca...te rog, nu te baga.

Shinji ii dadu drumul, mana fetei cazandu-i neputincioasa langa corp. Ashika parea gata sa se faca bucatele. Se aseza jos si-si prinse capul in maini, parul ei lung tresarind cu fiecare suspin.

Shinji se intoarse cu spatele la ea si continua sa coboare pe scari:
- E asa cum ai spus si tu: e viata mea, „E alegerea mea pe cine si cum iubesc!”

Sunt atat de josnic...sunt atat de patetic...Cum am putut spune asta? Cum am putut sa ii fac Ashikai? De ce am fost atat de crud? O iubesc atat de mult si totusi.... Simtindu-si ochii umezi, Shinji se opri brusc. Stai asa...o iubesc? Pe Ashika? Adica...da, hehe, normal ca o...e ca si o sora pentru mine.

Tragand aer in piept si scuturandu-si usor capul, Shinji isi zise: Gata. Nu-mi mai pasa. Exact cum a spus si ea: ea are viata ei, eu am viata mea. Iar in viata mea, maine am intalnire cu Lin. Iar asta e tot ceea ce conteaza. O iubesc pe Lin. Ashika se poate descurca si singura.

Atunci, de ce ma doare atat de tare?
, se gandi baiatul ducandu-si mana la inima. De ce ma doare faptul ca am facut-o sa planga?

- Sal'tare, Shinji. Nu mi-ai vazut gagica?, Mario intinse mana spre Shinji, trezindu-l din conflictul interior.
- Ba da, e sus pe...

Nu...nu trebuie sa mai plang. I-am promis. Voi rezolva si asta cumva...Trebuie doar sa fiu puternica...trebuie doar sa il fac sa ma urasca...Shinji...

- Buna, Mario...mi-a fost dor de tine. Ashika se strecura pe langa Shinji, sarutandu-l usor pe iubitul ei si zambandu-i larg lui Shinji. Parea o fiinta complet noua; doar ochii ei albastri tradau emotiile ce se ascundeau in spatele mastii. Insa Shinji parea cufundat in propriile ganduri.
- Iepuras...dar am lipsit doar doua ore...zise baiatul mangaind-o usor pe cap. Ashika isi ingropa chipul in pieptul bine lucrat al lui Mario. „Femeile!” gesticula acesta a disperare. Ah, uite-o si pe sora-ta, ii atrase atentia Mario Ashikei.
- Akila, ti-ai gasit halatul?, zise Shinji in timp ce isi recupera cheile.
- D-da...am uitat sa il pun in geanta azi dimineata.
- Aiurita mica...spuse Ashika, desprinzandu-se de Mario si ajutand-o pe surioara ei sa isi aranjeze halatul.

Privirea calda a Ashikei care era indreptata spre Akila il determina pe Shinji sa uite pentru o clipa toate discutiile pe care le-a avut cu fata in decursul acestei zile. O iubeste cu adevarat...

- Intrati in sali, anunta laborantul.

Dupa trei ore de mirosit formol si scormonit dupa vase de sange printr-un maldar de muschi si alte organe, cei patru iesira din sala de disectie. Impachetandu-si halatele, au iesit impreuna din facultate si se indreptara spre parcare.
- Ashika, unde mergi? Masina e pe aici, o intreba Shinji.
- Merg cu Mario. E mai interesant decat sa merg cu tine..., spuse Ashika, in timp ce isi arunca geanta in R8. Cuvintele acestea ii trecura lui Shinji direct prin inima. Ce naib...Azi dimineata a spus ca nu ii plac impresionistii...Stiu ca ne-am certat...oarecum, dar...totusi...ce...?! Bah, nu-mi mai pasa! Fa ce dracu' vrei din partea mea!
- Ah, da? Bine, distractie placuta, raspunse Shinji zambind usor.
- Ashika, dar...
- Akila, tu mergi cu Shinji. Ti-am spus, eu ma plictisesc cu maicuta aia, zise fata urcandu-se in Audi-ul al carui motor era turat provocator de catre Mario.
- Tch...haide, Akila.
Asa...e bine....E foarte bine...Iarta-ma...Shinji.
Cu un scrasnet infernal de roti, R8-ul tasni din parcare.

Mergand inca vreo 100 de metri, cei doi au ajuns la BMW. Iesind din parcare, linistea din masina incepu sa il calce pe nervi pe Shinji. Akila statea in spate, privind pe geam, parand cu gandul altundeva.
- Ti se pare ca conduc ca o maicuta?, intreba baiatul dintr-o data.
- Eh? N-nu! Mie imi place cum conduci. Ma simt in siguranta cu tine...raspunse fata incet.
- Multumesc...nu stiu ce naiba e cu Ashika. Una zice, alta face...Shinji continua sa isi ventileze furia.
- Iarta-ma...
- Hmm? Ai zis ceva, Akila?
- Nu, nu am zis nimic. Ti s-a parut....In orice caz, uhm...cum ti s-a parut School Days?
- Ah! Mi-a placut la nebunie! Desi...cred ca cel mai mult mi-a placut sa il urasc pe Makoto...ma intreb daca Mario e cumva ruda cu curva aia masculina?. Cu toate ca romance-ul a fost destul de bun...mi s-a parut un pic fortata concluzia.
- Da...da, sunt de acord! Akila se lumina la fata.

Discutia inflacarata despre respectivul anime a continuat pana cand Shinji a parcat in fata casei gemenelor.
- Mersi ca m-ai adus, Shinji, zise Akila, sarutandu-l usor pe obraz, apoi coborand extrem de repede din masina.
- Cu...placere...nu a mai facut asta niciodata..., zise baiatul, atingandu-si obrazul unde inca mai simtea buzele fetei.

Inca uimit, a accelerat spre casa lui. Dupa ce a parcat masina in garaj si a ajuns in casa, s-a prabusit pe podea, toate evenimentele zilei inundandu-i creierul. Ce dracu' le-a apucat pe toate azi?. Ridicandu-se dintr-o data, isi trase doua palme pentru a-si reveni. Ok, nu-mi pasa. E vremea pentru Skyrim!. Dupa o sesiune de aproape 4 ore de alergat dupa dragoni, nemorti, banditi si alte asemenea creaturi, Shinji se aseza in pat si zambi larg.

Maine am intalnire cu Lin...maine am intalnire cu Liiin... Cu acest gand in minte, baiatul inchise ochii, incercand sa adoarma...dar, imaginea Ashikei plangand pe scari ii fulgera prin fata ochilor inchisi...

”Ashika...” zicand acest cuvant, Shinji parasi aceasta lume tulburata...macar pentru cateva ore.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 31 2012, 07:05 PM
Post #14
Gaia



Incepator
**

Group: Members+
Posts: 33
Joined: 28-January 12
Member No.: 10.843
Points: 79
Gender:



Had a good time reading!
Situatiile sint simpatice, personajele la fel (chiar daca nu sint fanul stereotipiilor, in manga/anime/fanfic e foarte greu daca nu imposibil sa eviti asta).
Astept cu interes continuarea si legatura dintre secta, titlu si personaje.
Mare atentie la dezvoltarea si rezolvarea conflictului sentimental: e destul de greu sa il faci suficient de inteligent cat sa nu fie repititiv la un momentdat (asta tinde sa plictiseasca cititorul cel mai mult in majoritatea cazurilor, vorbesc din experienta).
Cineva se intreba daca limbajul dur o sa placa sau nu fetelor. I'm a girl, i like it. Nu ma innebunesc dupa prototipul misoginului fara nimic in cap dar daca tre' sa fie, atunci e binevenit. :)
Mult succes in continuare, i got an eye on you!! :D


--------------------
I am war, I am pain, I am all you've ever slain, I am tears in your eyes, I am grief, I am lies, I am pure, I am true, I am all over you,I am laugh, I am smile, I am the Earth defiled, I am the cosmic storms, I am the tiny worms, I am fear in the night, I am bringer of light
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 31 2012, 07:21 PM
Post #15
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



QUOTE(Gaia @ Jan 31 2012, 07:05 PM)
Had a good time reading!
Situatiile sint simpatice, personajele la fel (chiar daca nu sint fanul stereotipiilor, in manga/anime/fanfic e foarte greu daca nu imposibil sa eviti asta).
Astept cu interes continuarea si legatura dintre secta, titlu si personaje.
Mare atentie la dezvoltarea si rezolvarea conflictului sentimental: e destul de greu sa il faci suficient de inteligent cat sa nu fie repititiv la un momentdat (asta tinde sa plictiseasca cititorul cel mai mult in majoritatea cazurilor, vorbesc din experienta).
Cineva se intreba daca limbajul dur o sa placa sau nu fetelor. I'm a girl, i like it. Nu ma innebunesc dupa prototipul misoginului fara nimic in cap dar daca tre' sa fie, atunci e binevenit.  :)
Mult succes in continuare, i got an eye on you!! :D
*



Multumesc pentru incurajari :). Ma bucur ca ti-a placut. In ceea ce priveste stereotipurile...nu am niciun interes sa creez un personaj absolut genial sau original; pur si simplu vreau sa creez o poveste care sa distreze cititorul evocandu-i anumite emotii. :D Iar pentru a reusi asta si pentru ca cititorul sa iubeasca personajele sau macar sa "simta" povestea alaturi de ele, stereotipurile sunt necesare :)

In ceea ce priveste conflictul emotional...well, let's just say I'm not serious yet :twisted: .


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 31 2012, 08:54 PM
Post #16
Himitsu23



hoping for a brighter life
****

Group: Members+
Posts: 449
Joined: 28-October 11
From: Somewhere else
Member No.: 10.722
Points: 1.347
Gender:



@Gaia
Eu eram acel cineva care si-a dat cu parerea ca limbajul ar fi prea dur...

Anyway, pana acum e nice. E intr-adevar fun to read si imi place ca bagi tot felul de elemente precum anime-uri, Skyrim? :)))) si alte chestii. Eu mai am putin si termin capitolul 2 la propria mea lucrare, si deja am scris niste idei absolut geniale (modestia asta!!!) despre cum va decurge razboiul pt ei 2, cum se va incheia pt ei 2, si aftermathul tuturor evenimentelor din anime. I can't wait to finish it :D


--------------------
user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

such a nice dream...
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Feb 7 2012, 05:06 PM
Post #17
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



CAPITOLUL 6 - APROPIERE


Plutesc intr-o mare de alb...ma simt ingradit...pereti...pereti care ma sufoca...cineva plange...De ce plangi? Ah, sunt doua. Vreau sa le intreb ceva, dar vocea mea nu se aude. Doamne....plang tot mai tare...Taceti! Nu mai plangeti! Ma enerveaza! Taceti odata!!! Nu e vina mea!

Shinji deschise ochii. Respira greu iar chipul ii era transpirat. Ridicandu-se in sezut, isi prinse capul in maini, incercand sa se calmeze.

- Ce vis aiurea! Tot mai des il am...

Se prabusi inapoi in perna. Isi lua telefonul de pe raftul de deasupra patului si verifica ora: “8.30...huh, cred ca mai pot lenevi un pic...”, zise baiatul inchizand ochii. “Azi am intalnire cu Lin”, continua el incet, un zambet strecuranduse pe fata lui. “Ma intreb cu ce se va imbraca”; zicand aceasta, imaginea lui Lin in diferite...ipostaze, variind de la uniforma de scoala cu ciorapi peste genunchi la costume de baie, i se perinda prin minte. Pe masura ce vizualiza aceste fantazii, dintr-o data, de nicaieri, imaginea tremuranda a Ashikei de pe scari ii aparu printre ganduri, la inceput ca o lumanare palpaitoare, pentru ca mai apoi sa straluceasca ca un soare...Shinji deschise din nou ochii. „Cacat...de ce dracu' nu-mi pot lua gandul de la ea?!” zise baiatul, vizibil frustrat. Azvarli patura de pe el si se ridica din pat. Deodata, o durere ascutita in umarul drept ii aminti de „isprava” lui de ieri. Ma intreb ce face Akila?, se gandi Shinji, dandu-si jos band-aidul de pe mana. Ca intotdeauna, rana i se vindeca extrem de repede. Masandu-si usor punctul nevralgic de pe umar, deschise geamul si, pe masura ce aerul proaspat al diminetii ii umplea camera, isi incepu exercitiile de dimineata, incercand sa-si ocupe mintea cu altceva, ignorand durerea pulsanda.

Transpirat dupa efort, Shinji deschise dulapul, lua un prosop si niste lenjerie curata si facu un dus lung.

- Buuun...asa mai vorbim!, exclama baiatul iesind din baie, imbracat doar intr-un maieu si niste pantaloni scurti. Acum, sa vedem ce mai face masinuta mea..., continua Shinji, zambind exagerat pe masura ce se indrepta spre garaj. Deschizand usa, M5-ul albastru ii umplu campul vizual.

- Ti-a fost dor de mine, iubito?, spuse Shinji pe un ton dragastos in timp ce imbratisa capota. In momente ca astea, ma bucur ca am garaj..., se gandi baiatul deschizand usa iar apoi capota bolidului.

Sambata era „car maintenace day”, dupa cum o numea Shinji. De fapt, termenul de "maintenance" nu prea se potrivea de vreme ce nu facea mare lucru, doar verifica uleiul si alte lichide, o curata un pic la interior si, eventual, inlocuia vreun bec. Dar, pentru Shinji, acea jumatate de ora petrecuta trebaluind pe la masina era ca un fel de meditatie: ii golea mintea si se simtea extrem de odihnit dupa aceea.

- Ok...am terminat si cu asta...acum, sa vedem ce provizii mai am...zise baiatul, inchizand capota masinii si intrand din nou in casa.

Ajungand in bucatarie, Shinji deschise usa de la camara si lua unul dintre clipboard-urile agatate convenabil pe spatele usii. Pe acest clipboard, scria mare si frumos: „Provizii saptamanale” si continea, practic, o lista cu toate alimentele necesare in decursul unei saptamani. Shinji urmarea cu atentie fiecare aliment, verificand cantitatea ramasa si data expirarii. „Hmm, trebuie sa mai cumpar niste ketchup si niste orez instant...mai am doar 2 pachete”, zise baiatul, terminand de verificat lista. De obicei, obisnuia sa isi faca cumparaturile luni, dar cum saptamana aceasta a mancat mai mult „in afara”, nu prea ii lipseau multe. Agatand clipboard-ul la locul lui, il lua pe celalalt pe care scria simplu doar: „Provizii”. In acelasi mod, verifica fiecare numar, in timp ce se uita in partea dreapta a camarii unde isi tinea proviziile de urgenta: in mare parte, alimente greu perisabile, apa, medicamente, bandaje, harti, o busola si alte asemenea lucruri. Continutul acestei liste a fost alcatuit de catre tatal lui, dupa ce l-a trimis timp de doua saptamani la un „survival training camp”. La inceput, Shinji a fost reticent sa faca asemenea chestie in fiecare saptamana, dar vazand cat de insistent era tatal lui, a decis sa ii faca pe plac. Acum, aceasta verificare saptamanala ii intrase deja in rutina.

- Bun...nu-mi lipseste nimic, spuse el agatand clipboard-ul. Batran paranoic, zambi el gandindu-se la parintele lui.

Inchizand usa de la camara, merse in bucatarie si isi pregati o cafea. Era ora 10. „Acum...ce sa fac?”, spuse baiatul in timp ce isi bea cafeaua. Poate ar trebui sa o sun pe Ashika...vreau sa vorbesc cu ea... se gandi el...Ok, idiotule! Si ce-i vei spune? „Aloo, stii...uhm, desparte-te de curva aia masculina de iubit? Fii serios! A spus ca nu are nevoie de tine!, il lua la rost cealalta voce din cap pe un ton plin de reprosuri. Da...stiu, dar...Niciun „dar”! A fost foarte clara, nu? Nu te mai baga in viata ei. Daca vrea sa stea cu un nemernic, e treaba ei. Ce te doare pe tine? Cum adica ce ma doare?! Esti tampit sau ce? Vorbim de Ashika!!! O mai stii, nu?! E prietena mea! E ca o sora pentru mine! Trebuie sa o protejez, nu? Doar o iub... Discutia interioara a fost intrerupta de catre telefonul care ii vibra in pantaloni. Lasand ceasca de cafea pe masa, isi scoase SII-ul si ochii ii cazura pe numele celei care il suna: „Lin!”

Oarecum emotionat, raspunse:
- Alo?
- Shinji? Ce faci?
- Buna, Lin. Uite, ce sa fac. Beau o cafea.
- Singur-singurel?
- Eh...pai cum altfel? Daca nu esti tu aici...Lame, lame, lame, lame, lame...
Auzi cum Lin rase incetisor si se calma.
- Atunci, o sa am grija sa ma revansez. Asadar...ce zici, ne vedem pe la vreo doua?
- S-Sigur...unde ne intalnim?
- Pai...nu vii sa ma iei?
- Ah! Ba da, ba da.
- Bun, atunci hai pana la mine. Stau la...
- Stiu unde stai.
- Serios? Cum de?
Fuck, fuck, fuck...nu-i pot zice ca am urmarit-o inca din clasa a 9-a si ca am studiat cu atentie toate detaliile care tin de viata ei... – Uhm...de pe facebook.
- Ah, bineinteles! Bine, atunci...ne vedem la mine. Pusi.
Phew...m-am scos – Ok. Ne vedem. Pa pa.

Shinji continua sa se uite la ecranul telefonului cateva secunde bune, inainte de a exclama:
- FUCK YEAH!

Mergand spre camera de zi, Shinji parea ca a uitat complet de grijile si gandurile problematice pe care le-a avut acum cateva minute, atat de fericit era. Ajungand in fata televizorului, il porni si se aseza pe canapea. Butona pana cand gasi ceva interesant si continua sa priveasca. Insa, dupa cateva minute, privirea ii cazu din nou asupra telefonului. Wallpaper-ul era o poza cu el si cele doua surori facand cosplay ca Lelouch impreuna cu Kallen (Ashika) si CC (Akila), care il imbratisau, in timp ce el, Lelouch poza dramatic cu Geass-ul activat. Ce-i atrase atentia era privirea Ashikei, care exprima ceva de neinteles: un amestec intre bucuria momentului si o melancolie de nedescris. Contrariat, se trezi ca formeaza numarul fetei, insa...chiar inainte de a apasa pe „call”...se opri iar vorbele Ashikei ii rasunau in minte ca un tunet: „Eu nu am nevoie de protectie, da? E alegerea mea pe cine si cum iubesc! Nu ar trebui sa te doara nici pe tine si nici pe Akila cu cine imi petrec eu timpul, clar?! E viata mea! Si ai face bine sa nu te mai bagi!”

- Tch...fa cum vrei!, scuipa Shinji, arucandu-si telefonul in partea cealalta a canapelei.

Urmarind timp de cateva ore Garrow's Law pe Viasat History, Shinji inchise televizorul si se pregati pentru momentul pe care il astepta de ani buni. Era ora 13. Baiatul se gandi cateva secunde cu ce anume sa se imbrace, ajungand la concluzia ca niste blugi de catifea de culoare inchisa plus o camasa neagra cu dungi rosii, combinata cu o bratara medie de argint si niste pantofi negri i-ar sta cel mai bine. Aranjandu-si hainele pe pat, se duse in baie si se barbieri. Imbracandu-se, isi verifica telefonul. Bun. E si 35. In 15 minute ajung. Se urca in masina si se indrepta spre apartamentului lui Lin.

Datorita traficului (care era destul de lejer), a ajuns un pic mai devreme decat a estimat, cu vreo 5 minute. Resemnandu-se, si-a dat jos centura si a dat drumul la muzica, inchizand usor ochii, savurand piesa. Insa, dupa cateva minute, a fost trezit din aceasta stare de catre Lin care deschise usa masinii si se aseza, sarutandu-l pe obraz.
- Buuna!, zise fata cu o voce jucausa.
- Lin! Buna...
- Ma astepti de mult?
- N-nu...abia am sosit si eu. Shinji fu uimit de catre frumusetea fetei de langa el: Lin era imbracata cu o bluza albastra, aproape transparenta, cu decolteu adanc si cu o fusta imposibil de scurta. Parul ei roscat ii acoperea umerii micuti iar parfumul care acum umplea masina il innebunea pe baiat.
- Asadar...unde vrei sa mergem?
- Ah...pai, ma gandeam sa vedem un film...
- Nu ma deranjeaza...Ce film?
- Pai, ce vrei tu, spuse Shinji pornind motorul.
- Hmm...exclama Lin, incruntandu-se seducator, ca si cum incerca sa isi aminteasca ceva. Atunci, hai sa mergem la Twilight. E filmul meu preferat!
- Serios? Si al meu! Hai sa mergem! Cred ca inca mai ruleaza la Cinema city...Care parte ti-a placut cel mai mult?

Plecand din fata blocului, cei doi se indreptara spre mallul de la capatul orasului. Shinji reusi sa infiripe o conversatie banala destul de insufletita. Lin radea la glumele lui, il privea „pe furis”, din cand in cand il saruta pe obraz sau il tinea de mana si exclama entuziasmata: „Iubesc piesa asta!” de fiecare data cand baiatul punea un cantec de pe CD-ul intitulat: „Lin's favourites”. Shinji era in al noulea cer. Inca nu-i venea sa creada ca totul merge atat de bine...Parca e...prea bine...NU! Nu-mi voi permite sa fiu pesimist! Isi folosea cam toate armele din arsenalul lui de „cool-mode”...si, se parea ca functioneaza!

Oprind la un semafor, Shinji continua sa vorbeasca vrute si nevrute cu Lin, cand observa un SLK argintiu ocupat de un individ care probabil era cetatean de onoare al orasului Cocalarium: ochelari mari, burta de bere, camasa roz deschisa, muzica data la maxim in difuzoare. Acesta tura motorul provocator. Ochii lui Lin scanteira. Tipul ii facu cu ochiul fetei si ii trasmise un sarut imaginar. Lin il prinse, ducandu-l la piept, iar apoi coborandu-si mainile incet spre...alte parti alte corpului ei. Tipul parea mesmerizat de gesturile fetei si continua sa tureze motorul, aruncandu-i cate o privire superioara lui Shinji. Da? Te dai la tipa mea? Check this out then.

- Lin...pune-ti centura...

Spunand aceste cuvinte, Shinji verifica semaforul. Mai avea 35 de secunde. Timp suficient. Puse cutia automata pe neutral si se intinse dupa butonul marcat „M”...Dintr-o data, o vazu pe Ashika, stand in dreapta lui, privind pe geam. Scuturand usor din cap, apasa butonul. Iar masina intra in setarile modului „M”: directia deveni mai precisa, suspensiile se intarira, limitatorul puterii motorului se inactiva, toti cei 560 de cai trezindu-se la viata. Apoi, baiatul muta schimbatorul de viteze in pozitia „M” si stranse volanul. 5 secunde Tura motorul pana cand acul atinse 5000 de rpm. Cu coada ochiului il vazu pe posesorul Mercedesului extrem de concentrat la semafor. Cand se facu verde, Shinji ridica piciorul stang de pe frana iar, dupa un scurt polizor, M5-ul tasni ca din pusca, accelerand la 100 de km/h in mai putin de 5 secunde, forta G impingand-o pe Lin in scaun si facand-o sa exclame:
- Doamne....! Da-i! Da-i!

Shinji se simtea fantastic. Dupa 200 de metri, avea deja mult peste limita de viteza...Mercedesul era undeva la vreo 30 de metri in spate. Lin radea, extaziata. Shinji isi simtea inima batandu-i extraordinar de repede, adrenalina fiindu-i pompata in sange. Strangea volanul atat de tare, incat degetele isi pierdusera culoarea. Mercedesul nici nu se mai vedea. Peisajul se derula cu o asemenea viteza incat totul parea un amalgam de verde si gri. BMW-ul facea slalom pe cele patru benzi ale soselei de centura, Shinji evitand masinile care pareau stationare. 170, 180, 190...viteza crestea din ce in ce mai greu, incepand apoi sa scada pe masura ce Shinji incepu sa franeze usor, deoarece se apropia un sens giratoriu. Insa, odata ajunsi in sens, el accelera din nou, brusc, si trase frana de mana, BMW-ul intrand intr-un frumos drift lateral, computerul de bord incercand cu disperare sa mentina aderenta. Lin nu mai contenea cu laudele si tipetele de entuziasm iar Shinji efectiv se „hranea” cu ele. Dupa ce inconjurara sensul giratoriu in scrasnet de roti, Shinji recapata controlul asupra masinii si isi continua drumul spre mall...de data aceasta, normal si...legal.
- Wow! Ai fost genial! Ce n-as da sa fi vazut mutra tampitului ala! Ai vazut cum se dadea la mine? Ce ratat!!!,zise Lin, foarte entuziasmata, sarutandu-l usor.
- Multumesc. Ma bucur ca ti-a placut.
- Glumesti?! A fost cea mai tare liniuta pe care am vazut-o! Nu stiam ca esti asa de tare, Shinji!

Iarta-ma, iubito...one must make sacrifices if one is to have a girlfriend. Se gandi Shinji, adresandu-se masinii lui. Era a doua oara cand o trata in asemenea mod: prima data fiind atunci cand a „testat-o” pe autostrada.

- Uite, ca am ajuns. Acum sa gasesc un loc de parcare...
- Ah, uite unul acolo, langa intrare!

Shinji se indrepta spre locul indicat de fata, turand motorul provocator in timp ce parca masina. What the hell am I doing... se gandi Shinji. Eu nu sunt asa...Tu nu esti ca el!, ii rasunara cuvintele Ashikai in minte. Indoiala i-a fost insa spulberata de vocea plina de aroganta a lui Lin: „Uite cum se uita astia...Hahaha, ratatilor”, zise Lin, inainte de a cobori, parand extrem de mandra dar detasata.
- Mergem?, spuse fata luandu-l pe Shinji de brat.
Holy mother of Haruhi...I can see everything!- S-Sigur...ii raspunse baiatul emotionat.

Usile automate facura loc cuplului iar aerul conditionat ii racorira imediat.
- Ce bine ca nu e coada!, exclama Lin asezandu-se la randul din fata casieriei cinematografului, format numai din cativa rataciti.
- Da...e deja a doua saptamana de rulare...nu cred ca vor fi multi oameni.
- Nu-i nimic, zise Lin, strangandu-l mai tare si zambandu-i pervers...inseamna ca vom avea mai multa intimitate.
Jesus sweet Mary of Joseph! Daca se refera la ceea ce ma gandesc eu ca se refera...
- Hehe...
Un ras scurt...doar atat a reusit Shinji sa raspunda, creierul lui inca incercand sa proceseze subintelesul cuvintelor lui Lin, lucru ingreunat si de preocuparea respectivului creier cu crearea unei fantezii in care protagonista era Lin in acea sala de cinematograf.
- Doua bilete la Twilight.
Cuvintele lui Lin il trezira la realitate.
- 30 de lei, va rog.
Lin ii dadu drumul lui Shinji si isi cauta portofelul prin gentuta minuscula. Shinji ii oferi casieritei o bancnota de 100 de lei. Primind restul si biletele, cei doi parasira randul.

- Stai sa-ti dau banii, spuse Lin, continuand sa caute prin gentuta.
- Nu e nevoie. Ce fel de suc vrei?, spuse Shinji
- Cola...cum adica nu e nevoie...lasa-ma sa...
- Tu m-ai chemat pe mine, deci eu trebuie ca macar sa fac cinste, ii raspunse Shinji cald, in timp ce platea popcorn-ul si sucul. Asa trebuie sa faca un gentilom, nu? zise el oferindu-i portia. Shinji observa un zambet ciudat la Lin, care disparu imediat.
- Cum vrei. Multumesc mult, bunule domn, zise fata facand o mica plecaciune extrem de draguta. Hai sa intram, zise fata luand-o inainte.
Predand biletele, cei doi intrara in sala de cinematograf. Intr-adevar...desi filmul urma sa inceapa in vreo 5 minute, sala era aproape goala.

- Unde avem locuri?
- Randul 11, locurile 6 si 7, raspunse Shinji, citind biletele la lumina telefonului.
- 8...9...10...11, numara Lin randurile, asezandu-se apoi in locul ei. Shinji se aseza langa ea.
Dupa cateva minute de publicitate si trailere la urmatoarele filme, incepu Twilight...iar Lin se cuibari langa Shinji, sprijinindu-se la pieptul acestuia. Acesta parea ca priveste cu foarte mare interes filmul.

Heh...cum se inroseste...chiar si pe intuneric imi dau seama. Ah...uite ca si-a facut curaj si isi pune mana in jurul meu...Pfft, ce ratat. Pun pariu ca e si virgin. Nu s-a schimbat deloc din liceu. Cu toate ca...nu e chiar urat, s-a mai implinit un pic...si are si bani. Nu e rau pentru un inlocuitor . Hai sa ne mai jucam un pic cu el....

Lin isi ridica capul de la pieptul baiatului, care o privi nedumerit, apoi il mangaie usor pe piept, in timp ce, sprijinindu-se de piciorul acestuia, se ridica un pic si il saruta pe gat usor ca atingerea unei pene...Shinji inchise ochii, scufudandu-se complet in aceasta noua senzatie. Cuibarindu-se inapoi la pieptul lui, Lin observa cum Shinji deschise ochii si o imbratisa, privirea fiindu-i plina de iubire.

Pfft...E mai usor decat credeam. Al meu e.


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Feb 9 2012, 06:26 PM
Post #18
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Capitolul 7 - INCREDERE

Uwaaa...chiar zici ca suntem un cuplu, se gandi Shinji pe masura ce iesea din sala de cinematograf, la brat cu Lin.
-Cum ti s-a parut?, o intreba baiatul.
- A fost superb! Jacob arata bestial!
- Cred si eu...doar e un fel de varcolac, normal ca e „bestial” daca ma intelegi, zise Shinji oarecum gelos pe respectivul actor, care le-a facut pe fetele din sala sa exclame in unison: „Ahhhh!” de fiecare data cand isi dadea jos tricoul...Ma intreb daca ii scria in contract ca trebuie sa se dezbrace la fiecare a treia scena...

Rasul cristalin al lui Lin ii umplu inima lui Shinji.
- Asta a fost tare...acum, unde ai de gand sa ma duci? Lin il stranse usor de brat.
- Hmm..., spuse Shinji, privind spre fata...ce-ai zice sa bem o cafea?
- Sigur! Stiu o cafenea foarte faina. E chiar dupa colt.

Ajungand la acea „cafenea foarte faina”, Shinji realiza ca este vorba chiar de Gallery, una dintre cele mai „fitoase” localuri de acest gen. Odata ajunsi inauntru, Lin parea ca se simte ca acasa, insa Shinji era oarecum jenat si, totusi, mandru, de toate privirile aruncate de catre cei de la mese, mai ales ale barbatilor...care efectiv ii devorau partenera. Heh.... Shinji o lua de mana pe fata, ego-ul lui masculin preluand controlul, ca si cum ar fi vrut sa le arate tuturo: "Asta e a mea. Get your own". Lin ii zambi, si, parca pentru a prelungi acest moment, decise sa se aseze la cea mai departata masa.
- Imi place cum e aranjat pe aici, spuse Shinji, incercand sa porneasca o conversatie.
- Asa-i? Toata lumea vine aici.

Lin era nelinistita, privind subtil in stanga si in dreapta.
- Cauti pe cineva?, o intreba Shinji
- Poftim? Nu...nu, doar ma uitam si eu cine e pe aici, spuse Lin, acum scotandu-si telefon si incepand sa butoneze frenetic.
- Ah...inteleg.

Cacat...iar e liniste...am ramas fara subiecte de conversatie...trebuie sa ma gandesc la ceva si repede! Shinji incepea sa alunece intr-o mica panica.
- Buna ziua, v-ati hotarat deja sau sa va las meniuri? Linistea care se asternuse peste masa celor doi a fost intrerupta de catre chelnerita care le zambea curtenitor.
- Lasa-ne, te rog, meniuri. Multumesc.
- Cu placere. Ma intorc imediat.

- Asadar...ce doresti?, o intreba Shinji pe Lin, care tocmai isi punea telefonul inapoi in poseta.
- Hmm...cred ca imi iau o ciocolata calda. Tu?
- O cafea lunga...Vreau sa am energie.
- Daaaa? Pentru ce?, il intreba Lin arucandu-i o privire jucausa.
- In momente ca astea, ma bucur ca nu-mi poti citi gandurile, continua Shinji, un zambet smecher aparandu-i pe fata.
- Hahaha...perversule.
- N-am ce-i face...sunt baiat, ii spuse Shinji, facandu-i cu ochiul fetei.

Lin continua sa zambeasca usor. Shinji ii facu semn chelneritei, care sosi imediat. Dupa cateva minute, le aduse si comanda.
- Nu-ti pui zahar? Sau lapte?
- Huh? Ah, nu...o prefer neagra, raspunse Shinji privind-o pe Lin care se juca cu frisca din paharul ei cu ciocolata calda. P-poftim, Shinji. Fara lapte, fara zahar. Cum iti place tie......imaginea tremuranda a Akilai ii strafulgera prin mintea lui Shinji...Ce naiba...trebuie sa ma concentrez. ...trebuie sa fac ceva...nu mai suport linistea astea...Uite, iar si-a scos telefonul...Doamne, oare se plictiseste?

- Uhm...Lin, vrei sa facem un pariu?
- Hmm? Raspunse fata, ridicandu-si privirea din ecranul telefonului.
- Un pariu.
- Sigur...pe ce anume?
- Pai...sa zicem...ca daca tu castigi, atunci ai voie sa imi dai o comanda.
- Orice fel de comanda?, spuse Lin, un zambet rautacios aparandu-i pe fata.
- Uhm...in limite rezonabile, ii returna Shinji zambetul.
- Si...daca pierd?
- No penalty.
- Vai...ce gentleman esti, zise Lin zambind. Imi convine.
- Ok...atunci...Pun pariu ca nu-ti poti atinge buricul cu coatele.
- Huh? Adica...asa? Spuse Lin, punandu-si telefonul pe masa si aplecandu-se in fata, pe masura ce incerca sa isi atinga buricul cu coatele, in acelasi timp oferindu-i lui Shinji un loc VIP in vizionarea decolteului ei generos.
- Vai de mine...cred ca am pierdut, spuse Shinji inca deosebit de concentrat pe fotografierea mentala a „peisajului” din fata lui.
- AH! Acum am inteles!, exclama Lin acoperindu-si "dealurile"...Magarule!, ii spuse ea lovindu-l usor cu paiul peste cap.
- Ti-am spus, n-am ce-i face...este in ADN-ul meu, i-o intoarse Shinji.
- Eh...las' ca iti arat eu tie!

- Lin! Fatoo! Ce mai faci?!
- Ioana! Ade!, exclama fata ridicandu-se instantaneu de la masa si pupandu-si aparentele prietene pe obraz. Uite, ce sa fac...am iesit si eu la o cafea.
- Mdaa...cu tipul asta?, spuse una dintre cele doua blonde, uitandu-se la Shinji si parand ca il scaneaza din cap pana in picioare. Uwaaa...ce naiba, are Byakugan tipa asta?, se gandi Shinji simtindu-se violat de privirea patrunzatoare a blondei.
- Ah...sa va fac cunostiinta. Shinji, ele sunt prietenele mele: Ioana si Adelina. Fetelor, el e Shinji.... (Acum e acum...sa vedem cum ma introduce; Shinji isi tinea respiratia) iubitul meu, continua Lin dupa o mica pauza in care il privi pe Shinji zambind.
- Serios? Ce? De cand? Nu erai impreuna cu M...
- NU! I-am dat papucii idiotului aluia!, o intrerupse Lin pe Ioana.
- Sunt Shinji. Ma bucur sa va cunosc, zise baiatul strangandu-le mana usor fetelor si zambind. FUCK...YEAH!!!
- Ioana.
- Adelina.

Odata terminate prezentarile, cele trei fete se asezara la masa si incepura o conversatie atat de rapida incat Shinji nici nu incerca sa o urmareasca. In schimb, le privi pe cele doua fete, pe masura ce isi bea cafeaua. Ambele aveau parul lung, de un blond stralucitor. In plus, erau imbracate la fel: o bluza roz si fusta scurta. Vorbeau cu Lin extrem de entuziasmate, gesticuland in stanga si in dreapta, asezandu-si telefonul si cheile de la masina pe masa, alaturi de gentile minuscule. Din cand in cand, ii mai aruncau cate o privire pe care el se prefacea ca nu o observa, privind la ecranul propriului telefon.

Dupa cateva minute, se ridicara si, sarutand-o zgomotos pe Lin, plecara din cafenea...nu inainte de a-i arunca si lui un: „Pa, Shinji”. What the hell was that?! Zici ca se antrenau pentru campionatul mondial de „most random conversation ever”
- Scuze, Shinji. Nu ne-am mai vazut de cateva zile si...noah, stii cum e.
- Da, sigur. Nicio problema (Habar nu am cum e...). Si despre ce ati vorbit? Nu am reusit sa va urmaresc mai deloc...rase Shinji.
- Ah, pai...

Urmara vreo 15 minute in care Shinji dadea din cap aprobator pe masura ce Lin ii povestea cele mai noi barfe de la facultate, ce produse de par folosea Ioana si de ce le-a schimbat, ce pantofi noi au aparut la ceva magazin si alte chestii paranormale. Cine mama soarelui m-a pus sa intreb? Ma rog...macar nu e liniste.

- Mai stam?, spuse Lin sorbind ce-a mai ramas din ciocolata calda.
- Hm...daca te plictisesti...putem merge, raspunse Shinji facandu-i semn chelneritei, care aduse nota.
Lin se cauta din nou in gentuta, dar baiatul ii facu semn sa se opreasca. Fata zambi. Shinji plati nota, lasandu-i un bacsis satisfacator chelneritei.

Tinand-o de mana pe Lin, se indrepta spre masina. Odata ajunsi inauntru, Shinji porni motorul si o intreba pe fata.
- Acum, unde vrei sa mergem?
- Hmm...cat e ceasul?
- E 6 si un pic.
- Deja?! Ce repede trece timpul cand te distrezi...Iarta-ma...dar ma poti duce acasa? Le-am promis fetelor ca ne intalnim la mine la 7.
- A-ah...inteleg. Sigur. Nicio problema.

Traficul era aglomerat asa ca Shinji nu isi putea permite sa isi arate „muschii” prin intermediul masinii. Tch.... Dintr-o data, Lin il intreba:

- Auzi, vroiam sa te intreb mai demult...dar, ce relatie ai tu cu gemenele alea doua?
Baiatul fu surprins atat de intrebare cat si de tonul taios al fetei.
- Hmm...te referi la Ashika si Akila?
- Da....mereu te vad cu ele, asa ca..., spuse Lin cu o voce trista.
- Ah...nu-ti fa griji. Suntem doar prieteni. Familiile noastre se stiu de foarte mult timp.
- Inteleg.

O liniste adanca, intrerupta doar de sunetul motorului se asternu in habitaclu. Ajungand in fata apartamentului fetei, Shinji opri motorul si amandoi coborara din masina. Mergand spre scara blocului, Lin se opri brusc.

- Si in liceu erai mereu cu ele...am incercat de atatea ori sa te fac sa ma observi...dar tu erai mereu, mereu ocupat cu ele, zise Lin cu o voce trista, parand aproape in lacrimi, parca continuand conversatia anterioara.
- Lin...eu...WTH? Ce se intampla aici?
- Shh...spuse fata, acoperindu-i gura cu aratatorul ei subtire. Lasa-ma sa termin, ok?
Shinji dadu din cap.
- Vroiam sa iti spun asta demult. Nici nu-ti poti inchipui cat timp am tinut asta in mine...dar nu mai pot. Daca nu fac asta, simt ca voi exploda...Stii...eu...
Inima lui Shinji batea nebuneste.
- ...te iubesc, zise fata aruncandu-i-se in brate.
Baiatul parea o stana de piatra...creierul lui inca incercand sa proceseze aceste doua cuvinte.

- Si pentru ca te iubesc, nu vreau sa fii ranit de curvele alea doua, continua Lin inca tinandu-l in brate si privindu-l dur.

Shinji fu trezit la realitate de catre cuvintele pline de ura ale fetei.
- P-poftim? La ce te referi?
- Alea doua sunt niste tarfe fara scrupule...vor doar sa te foloseasca. Stiu eu tipul ala de fata. Si in liceu si acuma, tot timpul, Shinji in sus, Shinji in jos. Mereu, mereu erau calare pe tine, ba cu una ba cu alta. Dar, cand tu nu erai acolo, tot timpul le-am vazut frecandu-se de alti baieti, zambind superior de fiecare data, in timp ce tu alergai ca un sclav, facandu-le toate mofturile.

Lui Shinji nu-i venea sa creada ce aude....incerca, in zadar, sa zica ceva, sa le apere pe prietenele lui, dar Lin parea de neoprit, ura cu care vorbea fiind aproape vizibila.

- Asta nu e tot. Se zvonea ca isi schimbau iubitii intre ele, ba chiar faceau cate un menage-a-trois. Am auzit chiar ca aia mai mare facea de toate...pentru pretul corect. Cateva prietene chiar mi-au spus ca au vazut-o iesind dintr-un hotel cu un bosorog scarbos la brat. Intelegi acum ce fel de „prietene” ai?
- L-Lin...reusi baiatul, intr-un sfarsit, sa ingaime, intrerupand-o pentru o secunda pe fata care acum il privea cu niste ochi plini de venin, care, il lovira mai ceva ca un tren...cred ca te inseli. Le cunosc de foarte mult timp si...

- "Le cunosti"?! Tocmai de aia! Fiindca le „cunosti” de atata vreme, te pot folosi usor. Au increderea ta. Tocmai pentru ca esti atat de apropiat de ele, nu poti vedea cum sunt ele cu adevarat. Tocmai de asta te pot manevra ca pe o papusa. Ele doua stiu ca se pot baza pe tine, de asta te si folosesc. Ce alta explicatie poate exista? Vrei mai multe dovezi? Uite, de exemplu Ashika aia, umbla cu fustangiul ala, Marco, Mario cum dracu' ii zice. Toata lumea stie ce fel de tip e ala, dar se pare ca pe ea nu o deranjeaza, ba chiar i-am vazut lingandu-se ca niste animale.
- Ea nu e asa...incerca Shinji sa o apere, dar nu reusi sa isi gaseasca cuvintele, imaginea Ashikei sarutandu-se cu Mario aparandu-i in minte: "si apoi, cand ma atinge, tremur toata iar cand imi maseaza sanii usor in timp ce ma saruta si isi baga limba..."

Pe masura ce arunca cuvinte nu dragute la adresa gemenelor, cu o voce plina de dezgust, lui Shinji nu-i venea sa creada ca fata de langa el e aceeasi Lin. Era, parca, o persoana complet diferita de fata seducator de rusinata care tocmai ii marturisise iubirea...
- Lin...ti-am spus...am incred...
- Da?! Ai incredere in ele? Cum poti sa fii atat de orb? Lin continua, tremurand de furie neputincioasa. Ia spune-mi: cine le duce cu masina in fiecare zi?
- Pai..nu sunt departe de mine asa ca...
- Cine merge mereu cu ele la cinema sau la mall sau mai stiu eu unde? Cine le ajuta la cursuri? Cine le tine locul langa cadavru la disectii?
- Da...dar...
- Niciun „dar”! Tu nu intelegi? Esti prost sau ce? Vor doar sa te foloseasca! Esti jucaria lor!, ii arunca Lin, lovindu-l usor cu pumnii in piept.
- Nu cre...
- Pe cine vei crede? Pe cea care te iubeste mai mult decat oricine altcineva pe lumea asta sau pe cea care doar se joaca cu sentimentele tale, umbland cu alti baieti doar ca sa iti faca in ciuda? Demult, demult vroiam sa fac ceva...sa te apar de viperele alea doua, dar am crezut ca vei vedea si singur cum sunt ele cu adevarat, am crezut ca vei vedea singur ce profitoare sunt..., spuse Lin, cu ochii in lacrimi si inca lovindu-l cu pumnii ei micuti. Te iubesc! Te iubesc mai mult decat iti poti imagina! Te rog, ai incredere in mine si scapa de Ashika. Te rog...te implor, ai incredere in mine. Fata isi ingropa chipul in pieptul lui Shinji, suspinand usor. Te rog...

Shinji o imbratisa, ridicandu-i chipul si sarutand-o pe frunte. Lin il privi fericita si-si sterse lacrimile. Apoi il saruta usor pe gat si dandu-i drumul baiatului, se indrepta spre interfon. Shinji se prabusi pe banca din fata blocului, privind in gol undeva in fata lui.

Curva dracului. Te pui tu cu mine? Cine pizda matii crezi ca esti? Sa vedem acum ce mai zici, Ashika. Un simplu "te iubesc", cateva cuvinte alese, niste lacrimi acolo si ratatul asta imi danseaza in palma.

- Ah...era sa uit. Shinji!

Baiatul isi ridica capul, o privire absenta fiindu-i jalnic intiparita pe fata.

- Maine esti ocupat?
- Poftim?
- Maine...ai ceva de facut? repeta fata.
- N-nu...nu cred. Trebuia sa ne uitam la anime-ul ala de care am vorbit...dar, nu stiu daca le mai pot privi in ochi in starea in care sunt acum...
- Bine, atunci: nu vii cu mine la un party in Black Lord?

Fata se intoarse din drum si se apropie de banca.
- Un party? Cu ce ocazie? Nu stiu daca voi avea dispozitia necesara...trebuie sa ma gandesc la ceea ce mi-ai spus.
- Pai...tocmai de asta...ma gandeam ca vrei sa uiti...ca vrei sa le uiti. Te pot ajuta sa treci peste asta, daca imi dai voie, ii sopti Lin usor, sarutandu-l pe obraz.

Shinji dadu incet din cap.

- Perfect! Te sun maine; atunci...mai vorbim...iubi, spuse Lin dupa o mica pauza, dupa care intra in bloc.

Shinji ramase cateva minute pe banca. Ridicandu-se, se duse la masina si porni spre casa, cuvintele lui Lin rasunandu-i in minte: „curve”, „vor doar sa te foloseasca”. Drumul spre casa a fost ca si cum ar fi condus prin ceata, mintea lui Shinji fiind preocupata de tot ce s-a intamplat in zilele astea. Acum doua zile...totul era perfect...cum am ajuns aici? Cum?! De ce?!.

Parcand masina in garaj, se prabusi pe canapea si isi cuprinse capul in maini.

Nu...nu cred...Ashika...Akila...ele...nu ar face asa ceva...nu. Chipul lui Lin ii aparu in minte: „ mereu le-am vazut frecandu-se de alti baieti”, „pentru pretul corect”....Nu...e imposibil! Ashika nu ar......De ce sa nu o crezi?! De ce te-ar minti? Nu are niciun motiv sa te minta...ti-a spus ca te iubeste. Ai vazut-o, nu? Efectiv plangea pentru tine. Pentru TINE! In fond, are dreptate...doar i-ai vazut, nu?! Curva aia de Ashika si cu Mario...Taci din gura! Cum poti sa zici asa ceva?! Ashika, ea...Ashika...nu cred ca ar...nu cred...nu stiu ce dracu' sa mai cred...

O singura lacrima i se prelinse pe chipul tulburat...Fata pe care credea ca o cunoaste de o eternitate ii aparu in minte, zambind...Ashika.

Esti jucaria lor!!!


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post May 8 2012, 06:04 PM
Post #19
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Right-o. Nu am avut starea de spirit necesara pentru a scrie inca un capitol la aceasta mica poveste, asa ca m-am decis sa fac o re-editare.

Povestea mea a ajuns astfel, dupa lungi modificari

(


Prima varianta: V. 2,67, build 1 - 18.01.2012

A doua varianta: V. 2,67, build 2 - 18.01.2012

A treia varianta: V. 2,67, build 3 - 25.01.2012

A patra varianta: V. 3,00 - 03.02.2012

A cincea varianta: V. 3,67 - 09.02.2012

A sasea varianta: V. 3,67 build 2 - 11.02.2012

A saptea varianta: V. 3, 79 - 26.02.2012

A opta varianta: V. 3,79 build 2 - 04.03.2012

Numarul variantei curente este: V. 3,79 build 3 - 30.03.2012

- corectare gramatica si greseli de ortografie
- modificarea unor expresii; corectarea repetitiilor unor cuvinte
- modificarea mai multor scene din Prolog si Ch. 1
- optimizarea mai multor scene din Ch. 2
- optimizarea unei scene din Ch. 1/ultima parte
- diferite modificari ale unor expresii din Prolog si Ch.1/part 1&2
- modificarea unei scene din Ch 1/ prima parte
- modificarea unei scene din Ch 2, partea a doua
- modificarea titlului Ch. 2

)

like so...

la varianta numarul 4.00 build 1 - 08.05.2012 - in care, pe langa modificarile deja facute mai sus am:

- reorganizat capitolele
- sters unele expresii din ch 1- 7
- refacut unele scene din ch 1 - 7
- modificat unele replici din ch 1 - 7

In curand (ca doar se apropie sesiunea, ergo I must procrastinate :D) voi adauga si urmatorul capitol...sper sa va placa si sa va intereseze in continuare ce se va intampla cu Shinji si restul personajelor :).


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post May 25 2012, 03:44 PM
Post #20
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Capitolul 8 - Sentimente


PARTEA 1


Shinji statu in acea stare aproape catatonica mai mult de 30 de minute. Sau...poate ca asa i se paru, timpul incetinind datorita vortexului care era acum prezent in sufletul lui. Neajungand la nicio concluzie, se ridica si merse spre bucatarie. Ajuns acolo isi facu o cafea tare si se intoarse in sufragerie, dand drumul la televizor.

Butona, schimband programele din 3 in 3 secunde, probabil incercand sa evadeze din aceasta lume. Insa...oriunde isi arunca ochii in camera, le vedea pe cele doua fete: pozele cu ei trei ii aduceau aminte de excursiile sau petrecerile la care au fost, canapeaua pe care statea nu il lasa sa uite de nenumaratele ore petrecute impreuna absorbiti de cel mai nou episod din Fairy Tail sau jucand Final Fantasy, suportul pe care se odihnea katana si wakizashi-ul ii aminteau de felul in care l-au sustinut in timpul antrenamentului extrem de dur pe care l-a facut cu tatal lor...fiecare centimetru patrat al sufrageriei ii evoca amintiri: le vedea cu ochii mintii cum discutau impreuna, cum se distrau impreuna, chiar si cum se certau din cand in cand...Iluziile erau atat de puternice incat Shinji inchise ochii, intr-o incercare disperata de a le opri. Nereusind acest lucru, se ridica brusc de pe canapea.

- Tch. Casa asta ma sufoca. Isi lua o geaca pe el si iesi din nou afara.

Nu mergea nicaieri. Nu avea nicio destinatie. Pur si simplu vroia sa plece de acolo. Isi simti obrazul umed. Cerul plangea in locul lui, o ploaie care crestea in intensitate urmarindu-i pasii. Picaturile din ce in ce mai mari se spargeau instantaneu odata ce loveau geaca impermeabila a baiatului. Shinji gasi acest lucru amuzant. Saraca picatura...a fost intreaga pana cand un singur eveniment a spulberat-o in mii de bucatele. Nu-i pasa de capriciile vremii, nu-l interesau nici macar fulgerele din departare. Doar continua sa puna un pas in fata celuilalt.

Ajungand pe malul raului care traversa orasul, Shinji se opri si il privi cateva minute: desi, de obicei, era un rau "lenes", acum curgea extrem de rapid, apa involburata avand o culoare murdara. Starea lui hipnotica a fost, brusc, intrerupta. Shinji observase ceva cu coada ochiului: undeva la vreo 50 de metri de el se afla o persoana. O stia pe respectiva persoana, o stia de foarte mult timp...dar oare o cunosc cu adevarat?

Shinji se apropia de misterioasa fiinta. Ashika era imbracata doar intr-o bluza subtire si niste blugi. Statea jos pe iarba si privea intens ceva stralucitor.

- Ashika? Ce naiba faci aici?, ii spuse baiatul. Ce naiba fac eu? Zici ca nu s-a intamplat nimic...
Fata ii arunca o privirea goala.
- Shinji...de ce nu esti acasa? Trebuie sa mergi acasa. Trebuie sa fii acolo. Baiatul isi dadu jos geaca, acoperind-o.
- Esti leoarca. Vrei neaparat sa faci pneumonie?, continua Shinji.
Ashika paru surprinsa insa o tristete adanca ii invalui imediat chipul. Apuca geaca care ii incalzea trupul si o stranse puternic.
- De ce esti aici, Shinji? De ce acum? De ce ai venit aici? De ce esti dragut cu mine? Mereu ai fost asa... Trebuie sa ma urasti! Trebuie! De ce esti atat de crud? De ce...

Toate miscarile ei pareau in ralanti. Isi prinse chipul in maini si incepu sa planga, de parca s-ar fi luat la intrecere cu cerul. Shinji doar statea acolo, incercand sa inteleaga ce se intampla. Ashika...chiar...chiar m-ai folosit toti acesti ani? Doar te-ai jucat cu mine? Chiar...m-ai tradat? O parte din el vroia sa o vada, sa o intrebe, sa vada cu ochii lui, sa se convinga...insa cealalta parte pur si simplu vroia sa o protejeze pe fiinta plapanda care parea ca se va face bucatele din clipa in clipa, asemenea picaturilor de ploaie.

Printre suspine, Ashika continua:

- Iarta-ma...Uita-te la mine... I-am promis. I-am promis si totusi...de ce a trebuit sa vii acum? De ce acum cand eu sunt atat de slaba...

Fata se ridica brusc si il privi pe Shinji direct in ochi. Baiatul ii returna privirea. Nu exista nicio urma de rautate sau de furie in ochii ieri, ca ieri. Ci doar o imensa tristete si un licar de determinare.

- Ashika. Te implor...ce se intampla? Ce se intampla cu tine?
- Iarta-ma...Ieri, la picnic...vroiam sa fiu eu acolo, langa tine. Ma vedeam pe mine in locul ei. Vroiam sa fiu eu...langa tine. Jalnic, nu crezi? Hehehe...Ce tampenii zic...probabil ca ma urasti deja; adica...sigur, asa e bine. Asa si trebuie sa faci. Doar asta vroiam... dar, cand v-am vazut impreuna nu am putut sa nu ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca eram eu acolo...Vroiam sa fiu EU, acolo, langa tine...Nu stiu ce sa fac! Ma doare, Shinji...ma doare atat de tare...

Fata parea ca se cearta cu ea insasi, cuvintele ei fiind amestecate, iar tonul disperat socandu-l pe Shinji.

- De maine voi uita totul si pe toti... insa acum sunt slaba. Am voie sa fac asta, nu? Am voie sa fiu eu...macar odata, cea slaba? Nu? Am voie sa fiu...macar odata, eu insami...nu? Vreau doar un singur lucru in momentul meu de slabiciune...un singur lucru micut...doar unul.

Zicand acestea, Ashika se apropie de Shinji si ridicandu-se usor pe varfuri, il saruta...Mainile ei micute il imbratisau pe baiat, parca vrand nicicand sa ii dea drumul. Parfumul ei efemer il invaluia pe Shinji care o imbratisa la randul lui, toate gandurile indoielnice, toate grijile, totul disparand in acea secunda. In toata lumea, doar ei doi existau, uniti in eternitatea clipei. Timpul se oprise, cedand in fata puritatii momentului. Ashika ii dadu drumul brusc si incerca sa plece, fara a mai spune un cuvant. Shinji, insa, nu o lasa, inca imbratisand-o la piept.

- Nu te las...nu pot sa te las. Cum crezi ca te mai pot lasa vreodata? Mi-e frica sa iti dau drumul...mi-e frica.
- Trebuie...raspunse fata, vocea ei tremuranda abia reusind sa se faca auzita in fata ploii necontenite. I-am promis, zicand asta fata se elibera din bratele baiatului, caldura ei parasindu-l, parca pe vecie.
- Ashika!
- Nu te apropia!, ii urla fata, vocea ei disperata tintuindu-l pe baiat in loc. Te rog...nu te apropia. Daca vii acum dupa mine...nu cred ca voi putea sa ma mai opresc. Imi ajunge. Mi-a ajuns! M-am saturat! Nu voi mai ceda de acum inainte, nu voi mai fi slaba! De acum inainte, te voi uita! Si tu ai face bine sa faci la fel!

Intorcandu-se spre Shinji, Ashika ii spuse cu un zambet sfasietor:

- Am pierdut. Am asteptat prea mult...te-am pierdut.

Inainte sa apuce Shinji sa faca sau sa zica ceva, fata fugi, disparand in ploaie. El statu acolo ca traznit cateva minute bune. Haosul se strecurase in viata lui si nu reusea nici cum sa ii faca fata. Isi atinse usor buzele. Ashika...primul meu...


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post


2 Pages  1 2 >
Reply to this topicTopic OptionsStart new topic
2 User(s) are reading this topic (2 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:
 

Anime in Romania
Anime-Mania Muza-chan.net
Anime-Club Circle
Diclonius Subs :: Evangelion


Termeni si conditii de utilizare
Hosting provided by Forbin

Lo-Fi Version Time is now: 20th October 2019 - 02:39 PM