Chat


Coyotee: [23:59] cel mai probabil boti
spyderverr: [02:43] cauta lumea ceva prin post-urile vechi sau doar sta lumea online pe prima pagina? )
spyderverr: [02:42] Total online: 288
spyderverr: [02:42] cica:
dmf: [05:30] blast from the past
MC Hammer:
desu
Silver.C: [21:49] desu
Urfe: [11:59] Ziua buna
MC Hammer:
desu
Ranma-kun: [17:44] Desu
Arhiva

Reclama

Welcome Guest ( Log In | Register )


bakemonotoyz.ro

 
Reply to this topicStart new topicStart Poll

Outline · [ Standard ] · Linear+

> Death God(shonen-ai Story)


Akate
post Jan 26 2008, 08:48 PM
Post #1


Newbie
*

Group: Members
Posts: 3
Joined: 26-January 08
From: My Strange Eden
Member No.: 6.048
Points: 9
Gender:



Voi posta si aici una(sau mai multe) din povestile mele. Atentie, este yaoi/shonen-ai. As dori sa precizez ca povestea va incerca sa fie cat se poate de reala cu exceptia elementelor legate de originile anumitor personaje, acestea nefiind fiinte umane. In poveste se vor intalni si unele lucruri legate de istorie, insa nu prea multe caci le voi spune din propria mea cultura. Aici vreau sa subliniez ca se vor inalni unele societati oculte cunoscute sau mai putin cunoscute.
Rog sa va exprimati opinia in legatura cu lucrarea mea cat ami calr, nu doar mesaje de genul "imi place, e super" sau "nu-mi place/lasa-te de scris". Cer ca opiniile sa fie argumentate si cred ca as putea primi cate un coment din partea voastra. Multumesc anticipat si enjoy my story!
In atentia cititorului - notele de subsol vor fi marcate cu (*)


Death God (shonen-ai story)

"Vai insa acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela care nu se nastea" - Evanghelia dupa Matei

Prolog

Om nu sunt si nici nu am fost sau cel putin asa credeam pana sa il intalnesc pe el. In acel moment am stiut ca ceva se schimbase in mine. In ciuda invelisului dur, inima mea incepea sa devina calma, linistita incat imi simteam din nou sangele curagandu-mi prin vene. In acea zi blestemata el mi-a iesit in cale si a reusit sa schimbe in mine ce alti nu au reusit in sute de ani.

Capitolul I - Definitie

Totul a inceput acum aproximativ 500 de ani. M-am nascut intr-o lume dominata de puterea politica si condusa din umbra de socitatile secrete, adesea promovand erezia. Am fost crescut intr-o familie instarita din Provence* si spun "am fost crescut" pentru ca nu mi-a fost dat sa-mi cunosc adevaratii parinti nici pana in ziua de astazi. Dar adevarul e ca eram prea comod ca sa ii caut si oricum nici nu imi pasa de ei, atata timp cat ei m-au "aruncat". Norocul meu a fost ca m-a gasit o femeie intr-o padure. Eu nu tin minte aceste lucruri, ea mi-a spus ca eram mic si infasurat in cateva carpe ponosite, nu puteam vorbi si nici merge. Sotul ei era un influent nobil, se numeau familia d'Aude. Femeia careia ii spuneam mama, consider ca m-a crescut bine, am avut o copilarie frumoasa desi nu mai tin minte multe lucruri...stiu ca nu am dus lipsa de nimic.
Povestea mea totusi, nu devine interesanta decat la un anumit punct...de fapt si de acolo imi amintesc cel mai bine toate lucruri. Cred ca aveam vreo 16 ani pe atunci. Intr-o zi din primavara anului 1506 un nobil a venit la noi in vizita. Mama mi-a spus ca e un bun prieten al tatalui meu si ca va trebui sa ma port frumos, de fapt ne-a avertizat pe toti patru, caci doamna d'Aude mai avea inca trei copii, dar spre deosebire de mine, acestia erau nascuti de ea.
La masa l-am cunoscut pe acel domn, il chema Jean-Pierre de Clairvaux si spunea ca locuieste in Montsegur*. Aveau un fel aparte de a vorbi, glasul ii era melodios si avea un trup plin de eleganta, era slab si cu pielea la fel de alba ca a mea, cred ca am uitat sa va spun ca eu aveam pielea alba ca a unui mort, desi nu imi puteam explica acest lucru atunci. El vorbea incet si mi se parea ca ma fixeaza cu privirea oriunde m-as duce. Avea niste ochi negri minunati si parul de aceeasi culoare cu abanosul, se rasfira ingrijit pe umeri. In cele din urma aceasta spuse.
-Nu stiam ca aveti patru copii doamna.
-Domnul meu, noi avem trei, dar el a fost adus si crescut in familie, l-am gasit pe jumatate mort cand avea 6 luni, avea alaturi un biletel pe care era scrijelita data nasterii si numele lui. Raspunse mama aratand cu mana spre mine.
-Asa deci, copilul, are vreun talent? Intreba din nou plin de interes pentru mine.
-Ii place sa picteze, dar la altceva nu se pricepe, e incapatanat si nu invata. Se baga in discutie tatal meu. Omul acesta era tot timpul unde nu trebuia, eu nu il suportam, era gras si purta o mustata care ii acoperea jumatate din fata. Degetele ii erau pline de inele cu diferite pietre pretioase si voce ii era groasa ca a unui tun.
-Cred ca eu il pot invata destul. Da-mi mie baiatul Antony d'Aude. Spuse acesta fara a-mi acorda mie o atentie speciala, de parca as fi fost un obiect oarecare.
-Cred ca nu stii cu cine te pui. Cum sa-ti dau baiatul? Pe Armand!
-Da, il pot face un adevarat barbat, cu mine ii va fi bine, va cunoaste lumea si se va bucura. Spuse Jean incercand sa mai domoleasca atmosfera care se incinse.
-Armand, fa-ti bagajele. Vei pleca in seara asta cu domnul de Clairvaux. Imi poruncise tatal meu fara sa ma intreba macar daca vreau asa ceva.
Nu imi venea sa cred ce-mi facuse. Ma vindea unui neconoscut, iar mama nici macar nu se opuse. M-am dus in camera mea si am inceput sa plang. Mi-am pus doua haine intr-o valiza din piele si am iesit cu ea in mana, mergand inapoi spre sala de masa. Cand ma zari, noul meu stapan imi zambi cu caldura, lucru care ma facu sa tremur. La o privire mai atenta, mi-am dat totusi seama ca barbatul nu avea mai mult de 30 de ani, desi nici de asta nu eram sigur. Totusi am indraznit sa presupun ca avea vreo 27.
-Esti gata copile? Intreba aceasta .
-Da...multumesc pentru buna vointa de care da-ti dovada sa ma luati cu dumneavoastra. Am inganat eu incercand sa par cat mai fericit.
-Bine, atunci noi vom pleca, va multumesc pentru ospitalitate, ca de obicei sunte-ti o familie primitoare. A spus el inclinand-si usor capul si luandu-ma de mana spre iesire.
Am iesit impreuna cu el si afara ne astepta o trasura trasa de patru cai negri. Acesta se aseza in fata mea pe o banca din trasura si ma privi insistent. Eu refuzam sa vorbesc desi trebuia sa recunosc ca acest barbat exercita asupra mea o influenta stranie. Simteam ca il cunosc de secole desi nu era asa, il simteam familiar mie.
-Stii de ce te-am vrut copile? Intreba acesta zambind.
-Nu domnule...si nici nu ma intereseaza. Am raspuns eu pe un ton ingamfat desi nu imi era permis.
-Ba te intereseaza. Nu imi veni mie cu texte de astea copile. Spuse acesta aplecandu-se asupra mea si prinzandu-mi fata intre mainile sale. Tu esti la fel ca mine, tu nu mori, tu doar traiesti. Cand va fi momentul tu nu vei mai imbatrani. Esti o creatura perefecta care troneaza peste moarte si timp. Esti un Zeu al mortii care nu moare. Relua el cu un glas usor tensionat.
-De unde stii, de unde scoti asemenea prostii. Am spus eu refuzand sa cred cele auzite.
-Astea, prostii? Nu copile, e purul adevar, mi-am dat seama din privirea ta, din pielea ta ce esti tu.
L-am crezut, l-am crezut cu ce spunea, simteam ca nu ma minte si in cele din urma am izbucnit in plans, plangeam adesea cand eram mic si acum simteam nevoia sa o fac. El ma stranse la pieptul lui si am avut ocazia sa ii simt inima batand. El era diferit, special si interesant, pentru moment am crezut ca ma atrage, ca dezvolta in mine o pofta carnala nemaiintalnita pana atunci.
-Esti frumos. Spuse el uitandu-se in ochi mei. Cum zici ca te cheama?
-Armand, multumesc de compliment...Am spus eu usor rosind.
-Armand, frumos nume, la fel ca tine. Repeta acesta.
Eu nu am mai vorbit, nu simteam nevoia sa o fac,preferam doar sa il privesc si in cele din urma am adormit intr-un somn lung in bratele sale.


*Provence - regiune din partea de sud a Frantei
*Montsegur - Localitate din Franta, vechi sediu central al catarilor din zona


---Va urma---Astept pareri!
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

Arien
post Jan 27 2008, 02:38 PM
Post #2


Cleverly disguised as a responsible adult
***

Group: Validating
Posts: 147
Joined: 19-October 06
From: beyond the Looking Glass
Member No.: 3.143
Points: 233
Gender:



Ar putea avea potential povestea ta. Are "iz" de Anne Rice, poate putin prea mult, un amestec intre copilaria lui Lestat ca fiu al marchizului d'Áuvergne si luarea lui Armand sub aripa ocrotitoare a lui Marius. (Auvergne, Provence in Vampire Chronicles si Monsegur in The Mayfair Witches Books...oare actiunea sa trece mai tarziu spre New Orleans? hmm). Am I wrong, Akate? In rest, mi-ar placea sa vad cum se dezvolta povestea. Apoi voi reveni cu mai mult.

P.S. Sunt una din cititoarele infocate ale Annei Rice, each novel several times, and also a big yaoi supporter (quote Trix :*), asa ca mi-ar placea sa vad cum povestea asta se poate desprinde de sursele ei si sa duca spre noi fantasme. Eu zic ca e posibil. Chiar astept sa citesc continuarea.
Ja ne.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

Akate
post Jan 28 2008, 08:27 PM
Post #3


Newbie
*

Group: Members
Posts: 3
Joined: 26-January 08
From: My Strange Eden
Member No.: 6.048
Points: 9
Gender:



Multumesc pentru pareri Arien, insa am preluat din Anne Rice doar numele lui Armand, locurile sunt alese datorita istoriei lor legate de templieri, catari si alte societati secrete...pentru ca eu sunt pasionata de asa ceva. Oricum, actiune nu va evolua spre New Orleans si nici nu am combinat copilariile cu a celor din Cronicile Vampirilor, desi trebuie sa recunosc ca sunt o mare fana Anne Rice.
Anyway, uite al doilea capitol:


Capitolul II - Cunoasterea


Mergeam inca cu trasura cand m-am trezit, eram chiaun de somn si ma uitam nedumerit in jur pana cand ochi mi-au cazut pe noul meu stapan. Acesta se uita amuzat la mine insa nu imi spuse nimic. Incepeam incet sa imi aduc aminte de cele intamplate si inca nu imi venea sa cred ce imi facuse tatal meu. Dar asa era in acea vreme, eu nu aveam niciun drept sa comentez ordinele. In timp ce ma gandeam mai bine am realizat a poate nu avea sa fie asa de rau. In fond sclavi nu simteau nimic cand treceau de la un stapan la altul. Dar eu, spre deosebire de ei, ma bucuram de compania lui Jean. Acesta spunea ceva de cunoastere si calatorii. Am fost tot timpul pasionat de carti si familia d'Aude avea grija sa comande cele mai noi aparatii in volume legate in piele si tiparite in Paris, ce-i drept multe dintre ele erau in latina si greaca, dar am citit si vreo trei carti in franceza. Inainte de a adormi Jean mi-a spus ca el are foarte multe carti, unele unicat si ca este un mare impatimit al literaturii asa ca acum eram nerabdator sa ajung la el acasa.
-Nu mai avem mult, copile. Spuse barbatul de langa mine parca citindu-mi gandurile.
-Nu imi mai spune "copile"! Am rabufnit eu enervat.
-Dar ce te enervezi asa? Nu asta esti,doar un copil lipsit de experienta si crescut in bogatie, vandut unui nobil de proprii parinti.
-Nu erau parinti mei. Am spus eu lasandu-mi capul in jos.
Brusc am observat ca trasura se oprise si o femeie cu o rochie murdara deschise usa. Jean iesi afara si imi intise mana sa cobor ca si cum m-ar invita la dans.Am coborat si ochi mi-au ramas atintiti pe uriasa constructie ce se desfasura in fata ochilor mei. Era un castel construit clar intr-un stil gotic aparte. Usa era marcata de o arcada imensa si avea incrustata pe ea diferite forme sferice ca panzele de paianjen, micsorandu-se treptat spre centru . In interiorul castelului decoratiunile isi pastrau un aer elegant sub cortina rece a metalului. Pe peretele drept erau basoreliefuri reprezentand scene grotesti ale unor femei voluptoase alaptandu-si copii. Covoare rosii erau impanzite prin tot castelul si canapele calduroase aduse tocmai din Italia sporeau confortul. Ce mi s-a parut ciudat a fost sa vad numai barbati servitori cu exceptia femeii care deschise usa trasurii. Jean imi facu semn sa il urmez spre o incapere.
-Acesta va fi dormitorul tau, Armand. Al meu e perete in perete cu aceasta camera asa ca orice vei face si orice vei spune eu voi auzi.
-Multumesc stapane. Am spus eu venindu-mi sa iau o spada - instrument la care nu ma pricepeam deloc - si sa ii tai capul cu ea. Dar cel putin imi placea camera, avea un aspect calduros cu multe carti, un pat urias cu saltele din puf de cea mai buna calitate si covoare tesute manual.
-Hai sa mancam ceva, cred ca esti infometat dupa drum. Spuse el cu o atitudine grijulie.
-Da, as fi recunoscator daca as primi ceva cald sa mananc.
Am raspuns invitatie lui si ce-i drept imi chioraiau matele de foame caci am aflat ca am facut doua zile din Provence pana aici. Ma intrebasem oare cat timp am dormit. Sa fi fost eu oare chiar atat de obosit? Eh, acum oricum nu mai conta. Atata timp cat am ajuns si mi-am vazut noua locuinta eram fericit.
In scurt timp l-am urmat pe Jean in sala de masa si am primit mancare. Totul era de un fast deosebit. Eram obisnuit cu asa ceva si inainte sa plec de acasa, dar aici atmosfera era alta. Aducea a ceva mistic, parca toti ascundeau ceva in spatele bogatiei. In timpul mesei nu am vorbit nimic. Nu simteam nevoia sa o fac asa ca dupa ce am terminat tot ce era in farfurie m-am ridicat si am iesit pe usa fara a cere permisiunea lui Jean. M-am intors in camera mea si m-am grabit spre rafturile cu carti. Toate erau legate in piele si pe margini avea titlurile scrise cu litere aurite. Mi-a atras atentia un volum intitulat "Ermetism si Gnosticism" scrisa de un calugar dominican. Ce mi se parea ciudat era ca in acea vreme daca indrazneai sa vorbesti despre misterele oculte erai considerat eretic si ars pe rug. Dar mai interesant era faptul ca un calugar abordase asemenea subiecte.
Am deschis cartea si am inceput sa citesc. Primele randuri faceau referire la Catari si la o legatura stransa intre ei si Ordinul Cavalerilor saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon sau mai pe scurt Cavalerii Templieri. Calugarul sustinea ca dupa detronarea Catarilor "cei patru" care au scapat cu o comoara necunoscuta din castelul de la Montsegur au fondat un nou ordin, lucru putin probabil. Oricum el vorbea mai mult de cadere Templierilor din 13 octombrie 1312 si afirmase chiar ca recent intalnise un martor "neomenesc" ce ii relata toate intamplarile petrecute in Franta la acea data. Acel martor afirma ca ordinul avea sa reziste peste timp si ca e raspandit in toata lumea, fapt care ii legase de maini pe inchizitori in 1312. Totusi pe mine istoria nu ma prea atragea, insa trebuia sa recunosc ca auzisem de unele tratate alchimice si oculte detinute de ordinele ce avea ca scop declarat apararea lui Dumnezeu.
Brusc m-am intrerupt din lectura si am auzit manerul usii rasucindu-se. Am ridicat capul si l-am vazut pe Jean intrand. Acesta se repezi spre mine si imi lua cartea din mana dupa care spuse:
-Frumos titlu. Ai gusturi bune copile.
-Da...mi-a atras atentia subiectul, nu mai citisem asa ceva acasa. Am spus eu usor irtitat pentru ca ma intrerupse.
-Catari au avut sediul central aici, in Montsegur. Cetatea lor inca mai rezista, de 300 de ani incoace foarte putini s-au aventurat spre ea.
-Bine, sincer vorbind acum as vrea sa te rog sa ma lasi sa-mi termin lectura. Am spus eu cu un aer de superioritate, lucru care practic imi era interzis in fata unui stapan. Dar eu nu il puteam considera pe Jean-Pierre de Clairvaux stapanul meu. Era prea tanar si ma simteam intr-un fel ciudat apropiat de el asa ca mintea mea nu il putea percepe ca pe un patron.
-Esti indraznet. Chiar foarte nesimtit as putea zice. Imi place asta la tine, nu esti ca toti ceilalti pe care i-am cunoscut. A spus el cu o sclipire aparte in ochi. Atitudinea lui ma facea dornic sa il cunosc si mai mult, speram sa il pot convinge sa stam toata dupamiaza de vorba. Imi placea compania lui.
-O sa iau asta drept un compliment, ma bucur sa aud ce crezi despre mine Jean.
-Asta si trebuie sa faci, o fiinta atat de perfecta ca tine nu merita decat laude. Mi-a raspuns pe un ton provocator. Mai auzisem ca sunt "perfect" din partea multor nobili adusi in casa la vestitele petreceri ale familiei d'Aude. Multi imi laudau parul negru si lung atat de ingrijit si femeile spuneau ca se pierd in ochi mei ca doua hauri negre. Nu le-am crezut niciodata, de fapt mie nu imi placeau femeile. Ca sa fiu mai exact am iubit o singura fata, pe sora-mea, Claudine. Nu eram rude de sange si oricum pe vremea aia se puteau casatori verisori sau frati intre ei. Nu exista notiunea de incest, sau daca exista, nu se pedepsea.
-Am mai auzit asemenea texte. Am spus eu revenind la discutie.
-Poate, dar eu cred in ceea ce spun, eu sunt ca tine, sunt perfect si nu spun asta ca si cum m-as lauda. In momentul in care ajungi sa traiesti atat, sa vezi atat si sa stii atat, nu mai esti uman.
Jean spuse ultima fraza facand parca, o vaga aluzie la "martorul neomenesc" din cartea calagarului. Sunt sigur de acest lucru si sunt si mai sigur ca a vrut ca eu sa ii percep mesajul. Desi trebuie sa spun ca in acele moment nu am inteles foarte exact de ce facea asta, dar aveam sa ma lamuresc curand.


---Va urma---Astept pareri!
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

Arien
post Feb 1 2008, 11:59 AM
Post #4


Cleverly disguised as a responsible adult
***

Group: Validating
Posts: 147
Joined: 19-October 06
From: beyond the Looking Glass
Member No.: 3.143
Points: 233
Gender:



De fapt, mai degraba postez acum numai ca sa nu faci tu double post. Pareri, hm? e inca prea devreme sa ma pronunt, de aceea mi-ar placea daca ai reusi sa pui continuarea cat mai curand. tot ce pot spune pana acum este ca inca nu sunt destul de clar conturate personajele, dialogul iti fuge, si la fel si actiunea. De fapt, tot timpul da impresia a ceva mai mult ce sta in spate, insa nu este exprimat, ci te lasa pe tine (citittorul) sa construiesti povestea. De aceea spun ca am nevoie de mai mult. Plus, astept promisiunea de yaoi (ok, shonen-ai, doarece regulile forumului nu permit propriu-zis yaoi decat in sectiunea hentai :angry: ...) povestea m-a prins, Akate... vreau sa vad cum ar arata The Vampire Armand meets Yami no Matsuei (kidding, now ;) )

Offtopic: 1. daca vrei undeva unde poti posta/citi yaoi fanfics, vezi http://aarinfantasy.com
Acolo am citit cateva chiar foarte bune (desi si unele destul de lame pe tema Naruto - Sasuke :blink: )
2. pe un altul din forum-urile fantasy, care nu mai exista, din pacate, facusera o chestie foarte interesanta, zic eu. Se creease un topic la fanfiction unde fiecare membru care dorea sa participe isi creea un personaj, un background, si il introducea in povestea generala. Apoi, unul dintre ei posta o parte din poveste, urmatorul posta cum ar vedea el continuarea, implicand si celelalte personaje, apoi urmatorul...and so on, and so forth.
Ideea asta mi-a placut chiar foarte mult, chiar daca uneori cineva ducea povestea si personajul tau intr-un punct in care nu-ti convenea prea mult. Evident, nu ti-l putea omori. Anyway, pe alocuri imi venea sa pun mana pe tastatura si sa iau eu povestea ta de unde ai lasat-o :twisted:
3. abia acum te-am descoperit la Membri noi. Nice tastes in music! And anime and manga...nice presentation...gata, gata! am terminat!
Ja ne!
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

Botan
post Jul 2 2008, 01:24 AM
Post #5


Ten no Ryuu, Bishie Fan Forever :p
**********

Group: Members+
Posts: 1.818
Joined: 18-June 07
From: land of idiots (just moved)
Member No.: 4.485
Points: 4.127
Gender:



Ahem..sunt putin cam intarziata cu 'parerea mea' dar abia aum am descoperit un nou talent pe pamant. :D

Cu siguranta, ai talent la scris. Cel mai mult imi place la un scriitor cum descrie anumite intamplari, locuri etc. Dar sa nu fie prea mult, exagerat.

Greselile pe care le-am constatat la tine au fost:
- cele de scriere-in primul rand - sunt cuvinte pe care nu le scrii cu doi de 'i', asa cum ar fi trebuit si uneori pui cratima in gresit. ("buna vointa de care da-ti dovada" ; "ca de obicei sunte-ti o familie")
- cele de..cum sa spun..exprimare. Acestea le gasesti mai mult in dialoguri. Nu gasesc axum un ex in textul tau...
- semnele de punctuatie sau cum le-o zice alora sunt puse gresit uneori (ca de ex: ce faceti. -aici ar fi trebuit "?" - asta e un ex dat de mine, nu m-am uitat pe text.

Ei bine, astea s-au intamplat mai mult in primul capitol. Greselile de tastatura nu le-am luat in seama. Sper sa nu te descurajeze (cum probabil s-ar fi intamplat in cazul meu, daca eram in locul tau) criticile mele si ca vom vdea o continuare a acestei povest care se transforma intr-o adevarata capodopera! (sincer, mie-mi place).

Dar pana atunci, astept sa te intoarci pe site...
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

Reply to this topicTopic OptionsStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:
 

Anime in Romania
Muza-chan.net
Anime-Club Circle
Diclonius Subs


Termeni si conditii de utilizare
Hosting provided by Forbin

Lo-Fi Version Time is now: 28th March 2024 - 11:28 PM
| Home | Help | Search | Members | Calendar |