Chat


elpreda: [22:23] Re: Zero season 2 coming up later this year. Bringing you back up to speed
Shitsumanu: [21:25] Ah, nostalgie si amintiri. Good old times!
MC Hammer:
desu
Mumusan: [06:49] deadxdead desu
LordPhoenix: [08:20] Păi haideți pe discord: https://discord.gg /XRqkzke
Coyotee: [13:13] din pacate
MC Hammer:
desu
elpreda: [08:45] there's no one to even haunt desu
Majin: [23:50] Hoooo!Hoooo!
elpreda: [00:42] in solitude, where we are least alone
Arhiva

Reclama

Welcome Guest ( Log In | Register )


MaNGAshop.ro

 
Reply to this topicStart new topicStart Poll

Outline · [ Standard ] · Linear+

> Dying Footsteps, +18 YAOI


post Jan 22 2012, 09:49 PM
Post #1
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Este prima noastra lucrare, so bare with us. :D Speram ca am respectat toate regulile. Urmatorul capitol va contine si link-uri la desenele personajelor principale. Hoping for a good feedback! :D So here it goes!


CAPITOLUL I


-Hei, Amo! Aşteaptă!
La auzul strigătului disperat al lui Henry, Amo se întoarce, dezvăluind un rânjet malefic, necunoscut înca de cel care îl privea cu ochi rugători.
-Pe curând, ratatule! spuse Amo, întorcându-i spatele celui care, o vreme, fusese cel mai bun amic al său. Sau, cel puţin, aşa credea Henry.

***

La etajul 3 al unui bloc din centrul oraşului o fereastră deschisă dezvaluia chipul unui roşcat cu ochii verzi, fumând o ţigară. "Iarăşi visul ăla stupid!", îşi spuse el. « Credeam că plecând din acel loc îmi va da posibilitatea să uit cea mai urâtă perioadă din viaţa mea, dar se pare că, în final, am ajuns ca ei...,,prietenii’’ mei », gândi roşcatul, zâmbind sarcastic.

Coborând din autobuz, se îndrepta către intrarea în Universitate. "Un nou an...", îşi spuse el.Imediat cum au ajuns în noul oraş, părinţii l-au şi înscris la un nou liceu, pentru că mai apoi să îi dea bătăi de cap cu Universitatea unde, aşa cum susţinea el, se concentra un procent de 90% din snobii oraşului. Dar a reuşit să răzbească înconjurându-se de exact tipul de persoane de care vroiau ai lui să îl protejeze. Se pare că nu au făcut o treabă prea bună. Oricum, de când cu noii prieteni, numele lui a suferit multe transformări, în final el ajungând să fie strigat 'Hell'. I se părea că aşa ar impune respect şi n-ar mai fi nevoit să treacă prin 'aventuri' neplăcute, lucru care a părut să funcţioneze, spre încântarea lui.

-Hell! Stai! se auzi un strigăt din cealaltă parte a campusului. Aşteaptă-ne!
-Salut, băieţi! Care-i treaba?
-Omule, cât îţi ia să ajungi? Până ai venit tu, noi am făcut rost de bani pentru o pizza!
-Iar îi torturaţi pe bieţii boboci?
-Oh, haide!Tu eşti cel mai nepotrivit să ne critici!
-Mda, aşa-i!Deci, v-aţi gândit ce facem azi?
-Mai dăm o raită p-aici şi după mergem să mâncăm la locul nostru.Ce zici?
-Ok.Doar sper să nu dau peste răsfăţata aia de anu' trecut.S-a ţinut tot anul de mine, ca o idioată.Câteodată nu cred că pricepe cuvântul NU!Probabil e prea mult pentru minusculul şi unicul ei neuron...
-HENRY!Iubireee!
-Pff, ce mai sincronizare!O luăm de la capăt..spuse Hell, oprindu-se şi scrutând cu privirea campusul.Deodată, în faţa lui se conturează silueta unei fete cu bucle blonde, îmbrăcată sumar.Vorbeşti de căţea şi căţeaua la uşă!Ţi-am zis să nu-mi mai spui aşa!Ce mai vrei acum?
-Haide, iubire, nu aşa se vorbeşte unei fete!Şi, deci, ce-ai facut 3 luni fără mine?
-Pai, ce să fac?M-am simţit absolut mizerabil şi deprimat pentru că nu te aveam lângă mine să-mi dai dureri de cap!Nu-ţi face tu griji, drăguţă, că au avut altele grijă de mine.
-Of, dragă, iar încerci să mă faci geloasă!Oricum, aştept invitaţia ta la bal! spuse Erica, oferindu-i un zâmbet pe care roşcatul îl detesta.
-O ipocrită..gândi el, privind-o trecând pe lângă un grup de studenţi din anul I, cu fustă milimetrică săltând la fiecare pas.

După o oră, grupul de prieteni traversă strada pentru a intra în cafeneaua lor obişnuită şi îşi alese un loc la geam, după care fiecare îşi comandă câte o cafea şi o pizza. Deşi majoritatea ar declara asta un mic-dejun ciudat, băieţilor le surâdea ideea aceasta de meniu. În plus, devenise ca un fel de tradiţie să îşi înceapă fiecare an de studenţie la "Star Cafe" şi cu pizza lor cea de toate vremurile.

"Oare ce-o face acum?.."era întrebarea care se zbătea să îşi găsească rostul în mintea lui Hell în timp ce acesta privea dincolo de suprafaţa transparentă a geamului care deşi îi permitea să urmărească toate mişcările oamenilor ieşiţi să îşi desfăşoare activităţile zilnice nu îl lăsă să audă zgomotele străzii, foşnetul frunzelor gata-gata să se predea vântului şi să fie purtate până pe suprafaţa rece a solului şi zumzetul maşinilor trecând în viteză prin faţa ochilor lui. S-au împlinit deja 5 ani de la stabilirea în New York şi totuşi el înca îşi mai aminteşte de viaţa pe care a avut-o în Seul. I se părea un plan temporal foarte îndepărtat şi mult prea obscur al vieţii lui şi dacă ar fi vorba să se întoarcă ar face-o numai pentru a se răzbuna. Oare ce-ar fi fost dacă nu ar fi plecat? Oare ce s-ar fi întâmplat cu el dacă nu îl luau părinţii de acolo înainte să fie acuzat de ceva ce nu a făcut, înafara faptului că a fost destul de naiv pentru ca alţii să profite de el? Oare ce s-ar fi ales de el dacă nu l-ar fi întâlnit pe Amo în primul rând? Brusc, ochii lui Hell au fost cuprinşi de uimire şi spaimă în acelaşi timp. Dincolo de geam, la poarta Universităţii se contura profilul unui brunet îmbrăcat într-un tricou alb ce îi scotea în evidenţa corpul bine lucrat şi o pereche de jeanşi scurţi, care îi lăsau gambele descoperite. Exact acesta era locul unde privirea lui Hell a rămas aţintită, el privind ca în transă un tatuaj foarte familiar, având în vedere că gamba lui dreaptă purta acelaşi însemn. O armă în jurul căreia acum era încolăcită coada lui Lucifer şi-a făcut loc pe piciorul lui odată cu intrarea în gaşca lui Amo. Pe atunci arma era ca un fel de însemn al liderului găştii, însă mai tarziu, prin tatuarea elementului secundar, Hell a vrut să îşi demonstreze controlul pe care l-a dobândit cu timpul atât asupra fricii şi timidităţii sale, defecte care i-au nenorocit adolescenţa, cât şi asupra amintirilor dureroase din acea perioadă. Însă ştia că ele aveau să revină ori de câte ori va privi tatuajul său va vedea pe cineva pe stradă cu părul brunet şi o armă tatuată pe picior, ca în situaţia de faţă. Dar să fim serioşi, câte şanse există ca cineva să aibă tatuată aceeaşi armă, în exact acelaşi loc? "Multe..Trebuie!", aşa îi plăcea să gândească roşcatului. Şi totuşi era conştient că se minţea pe el însuşi.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 22 2012, 09:52 PM
Post #2
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



I'm not into yaoi, but a good story is a good story. :) Si sper sa se aplice principiul si aici :D.

Mai astept un pic, inainte de a-mi da cu parerea. B)


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 23 2012, 07:01 PM
Post #3
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Iata, deci, si cel de-al doilea capitol! Si asa cum am promis, personajele (unele dintre ele, deocamdata, dar mai urmeaza!) le gasiti mai jos. Multumim pentru review, darczon69! :)

Hell
Amo
Erica

CAPITOLUL II

-Hei, ce faci? se auzi ca un ecou în mintea lui Hell.
-Huh?
-Omule, ce ai? Eşti foarte distrat azi. Parcă ai fi pe altă planetă, i se adresă Ty.
-A, scuze! Mă gândeam doar la ceva...nimic important, răspunse el.
-Aşadar, mergi cu noi sau nu?
-Ce? Unde?
-În noul club de care vorbeam. Am înţeles că în seara asta e deschiderea şi că îşi face debutul şi o trupă nouă de puştani. O să fie o seară plină de noutăţi. Deci, ce faci, vii?
-Da, sigur! venise prompt răspunsul roşcatului. "Şi aşa în ultima vreme sunt cu gândul numai la chestii inutile. În felul ăsta măcar o să-mi fie distrasă atenţia. Noutăţi...nu sună rău."

Ajuns acasă destul de târziu, decide să facă un duş rapid pentru a avea destul timp să se pregătească de ieşire. Urmau să vină băieţii cu maşina lui Ty ca să-l ia în aproape un sfert de oră deci, după un duş demn de Cartea Recordurilor, se trezeşte stând în faţa şifonierului într-un maieu crem însoţit de un cardigan şi o pereche de pantaloni grena care se sfârşeau cu o pereche de cizme noi. "Hm, destul de bine", se gândi el. Văzând ecranul luminat al telefonului îşi ia cheile, iese pe uşa şi coboară grăbit scările. În faţa blocului îl aştepta un Chevrolet Corvette GS cu şase băieţi înghesuiţi pe bancheta din spate.

-Vai, Ty, îţi place să simţi vântul în plete? râse Hell.
-Ha-ha! Ca să ştii şi tu, drăguţa asta face parte din top 10 maşini decapotabile după care se dau în vânt femeile! replică blondul.
-Dacă zici tu, maestre! îl luă Hell peste picior.
Ty fost primul lui prieten din New York şi nu l-a întrebat niciodată despre trecutul lui sau motivul pentru care s-a mutat la mai bine de 11 000 de km de casă şi de ţara natală. Cu toate acestea, Hell i-a mărturisit totul, însă numai lui. Poate că de vină au fost ochii lui albaştri şi părul blond buclat care îi dădeau o înfăţişare angelică şi îl făceau să pară de încredere, dar Ty era singurul care îl ştia pe adevăratul Hell, cel ascuns bine în interior. Pentru restului grupului, el era doar un tip dur şi intimidant.
-Hai, jos cu toţii! Am ajuns!
-Yeaaa! Gagici, băieţi, gagici! răspunse unul dintre pasagerii din spate.
-Dany, Dany, Dany! Doar la asta îţi stă mintea! îl luă în râs Ty în timp ce închidea portiera.
-Ei, şi ţie nu? reveni replica lui Dany.
-Hai, hai, intrăm odată? se auziră supăraţi băieţii.

Având în vedere faptul că era inaugurarea clubului, intrarea era gratuită în acea seară. Totuşi, se vedea cu ochiul liber că pentru unii aceea avea să fie prima şi ultima seară în 2i's. Întâmpinaţi de neoane modelând numele clubului, abia după ce au păşit înăuntru şi-au dat seamă că a-şi petrece seara în acel loc fusese cea mai bună idee a lor din ultima săptămână. Totul era nou, iar designerul de interior şi-a făcut treaba mai mult decât bine. Se părea că băieţii au ajuns la timp pentru a vedea împrejurimile înainte de a asista şi la prestaţia celor de la Switch Off The Gravity.

Dany şi ceilalţi cinci şi-au găsit locul într-un separeu plin cu puştoaice, "raiul pe pământ", spuseră ei, iar Hell şi Ty au rămas la bar însoţiţi de câte un pahar de whiskey.
-Deci...tu... eşti bine? veni treptat întrebarea lui Ty.
-Hm? Da, de ce?
-Amice, ai fost cu mintea oriunde toată ziua numai la ce discutam noi nu! Ce-ai păţit?
-Ce vrei să spui? Sunt perfect OK, n-am nicio problemă. Ţi-am zis doar, mă gândeam la nişte lucruri nesemnificative.
-Şi acele lucruri nesemnificative erau cumva legate de Amo?

Chipul lui Hell deveni brusc inexpresiv, iar privirea lui se redirecţionă către droaia de oameni de pe ringul de dans.
-Ţi-am zis să nu îmi mai pomeneşti de el. Am venit aici să mă simt bine, nu să vorbesc despre subiecte neplăcute. Chiar vreau să mă distrez în seara asta! răspunse Hell.
-Bine atunci, scuze. Sper să îţi revii totuşi. Ştii foarte bine că pe mine nu mă poţi păcăli cu înfăţişarea ta de dur, Hell.

Răspunsul însă nu mai veni. În clipa următoare, pe scenă apăru o femeie anunţând intrarea celor de la SOTG şi numele primului lor cântec, urmată fiind de retragerea celor două fâşii uriaşe de catifea roşie. Chipul solistului poziţionat central a fost dezvăluit întâi, fapt ce i-a atras atenţia lui Hell. Brusc, ecuaţia din care făcea parte nu păru să aibă soluţie în momentul în care o altă necunoscută a fost adăugată. Muzica şi aplauzele publicului nu mai puteau fi interceptate de urechile lui Hell, iar ochii lui păreau să nu mai clipească de uimire. Încetul cu încetul ochii îi deveneau sticloşi, lucru ce l-a alarmat pe Ty.
-Ce e, Hell?... Hell?... Hell! strigă blondul.
-E...e...e Amo! răspunse băiatul cu o voce speriată, arătând spre scenă.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 23 2012, 07:58 PM
Post #4
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Uuu...conflict. This should be interesting :D. Need moar :D

EDIT

Pentru a nu mai spam-ui threadul cu un simplu "keep it going", ma voi limita sa imi editez acest post :).

Nu sunt un mare fan yaoi (am citit cateva manga pe care le-am considerat destul de average: povesti de dragoste si neintelegere more-or-less normale), dar sunt curios unde ma va duce povestea voastra. :D

Un punct in plus pentru "aducerea la viata" a personajelor prin desen. Nice touch ;) .


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 24 2012, 10:30 PM
Post #5
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Cel de-al treilea capitol servit! Tnx again, darczon69! Ne bucuram ca te incanta fic-ul :) Mai jos sunt link-urile la personajele Spice si Tyler care speram sa fie cat de cat fidele felului in care vi i-ati imaginat voi ^_^ Enjoy and tell us what you think!
P.S. Atat Hell cat si Amo sunt porecle, numele lor adevarate fiind Henry si Christopher.

Tyler
Spice

CAPITOLUL III

Este atât de frustrant să vezi cum tot ceea ce te-ai zbătut să obţii într-o viaţă se poate duce de râpă în mai puţin de două secunde. Pe faţa lui Hell, acum inexpresivă, ochii sunt singura dovadă că este în viaţă şi totuşi sunt atât de goi.
-Nu... murmură el. Nu se poate! NU! ţipă tânărul îngrozit, fiind cuprins de amintiri neplăcute. Însă nimeni nu-l auzi şi nici nu-i văzu chipul înspăimântat pierzându-se prin mulţime; toate privirile erau îndreptate către cei de la SOTG. Nimeni, în afară de Ty.
-De ce tocmai acum? De ce? şopti roşcatul privindu-şi ochii înroşiti în oglinda din baie. În spatele lui, înceţoşata însă foarte familiară, apăru figura prietenului său.
-Lasă-mă...spuse Hell. Pleacă de aici şi lasă-mă.
-Şi să te las singur în starea în care eşti? Fii serios! Hell, măcar o dată scapă de masca asta şi descarcă-te. E o povară mult prea mare şi tu ştii foarte bine, mai bine decât oricine, că trecutul nu îl poţi şterge cu buretele. Te rog, lasă-l şi pe Henry să respire.

Întorcându-se, Hell întâlni privirea compătimitoare a lui Ty şi, lăsându-se pradă emoţiilor, căzu în genunchi şi îşi descărcă toate frustrările sub formă de lacrimi tacite. Simţi mâna amicului său pe umăr şi îl auzi şoptindu-i :"Aşa, Henry, aşa."

<< -Dar am făcut ce mi-ai cerut! Cu ce-am greşit de mă laşi singur aici?
-Of, Doamne! Henry, Henry! Încă nu ai învăţat cea mai importantă lecţie: la nevoie, prietenul se uită! De ce să nu te lăsăm pe tine să plăteşti oalele sparte când avem şi opţiunea asta? Tu, copil de bani gata, fiu al unei familii perfecte să nu fii iertat? Vezi, nu iese nimeni şifonat din asta! Trebuie doar să ştii cum să joci situaţia pe degete! se auzi un glas batjocoritor.
-Hei, Amo, aşteaptă!
-Pe curând, ratatule! apăru din nou acea replică bine-cunoscută, însă de data asta cu un uşor ecou: "Ratatule!...Ratatule!...Ratatule!..." >>

-Nu, STAI! strigă Hell, trezit din coşmar de telefonul mobil. Apucând telefonul cu mâna dreaptă apăsă butonul verde. Hei, Ty! Care-i treaba?
-Ce faci, cum te mai simţi? se auzi vocea de la celălalt capăt.
-Totul e bine. Mersi că m-ai adus aseară, apropo. N-aş mai fi putut sta acolo nici măcar cinci minute. A, şi scuze de refularea aceea, nu ştiu ce m-a apucat de am...
-Henry, opreşte-te, pentru numele lui Dumnezeu! Ce ai? Uiţi cu cine vorbeşti? Ştii foarte bine că în mine poţi avea încredere necondiţionată!
-Da, ştiu...Iartă-mă. se auziră şoapte somnoroase.
-Acum, că am terminat cu asta, cât mai ai de gând să dormi, Albă-ca-Zăpado? Te-ai uitat la ceas? E deja 12:00! Nu pofteşti la cursuri azi?
-E ,,Frumoasa din Pădurea Adormită", Ty! Ai greşit basmul, îi răspunse Hell sarcastic.
-Ce să-ţi zic, brusc ţi-a revenit cheful de glume! Hai, hai! Îmbracă-te odată! veni replica celuilalt înainte de încheierea apelului.

"Pf, Albă-ca-Zăpada, Frumoasa din Pădurea Adormită...ce legătură au fanteziile astea de copii mici cu realitatea crudă în care eu sunt forţat să trăiesc? Niciodată nu mi-au plăcut basmele şi poveştile pe care încerca bunica să mi le spună când eram mic: pure minciuni că totul e roz şi frumos şi binele învinge totdeauna răul. Iluzii...Eu sunt dovada vie a contrariului..."gândea Hell în timp ce se afla în autobuz. Întâmplarea din seara precedentă îi aglomerase deja mintea cu supoziţii inutile, lucru ce îl ştia şi el, însă în ultima vreme i se părea mai comod să se mintă singur decât să accepte adevărul. "Greşeli...viaţa mea e plină de ele. Încep să mă satur...", îşi spuse el intrând pe poarta uriaşă a Universităţii. Tot drumul până la sala de cursuri încercă să găsească un motiv plauzibil pentru a-şi scuza dispariţia din seara trecută. Se hotărî să le spună primul lucru care-i va veni în minte.

-Hei, amice, ce faci? Te simţi mai bine? se auzi dintr-un colţ al sălii.
-Hm? priveşte acesta nedumerit.
-Ştii tu, de aseară...
-Ah, da, aia...De fapt, am...
-S-a simţit rău de la pizza de ieri, v-am zis deja. Pentru ce-l mai chinuiţi acum? A avut şi omul o mică indigestie, mare lucru, veni replica grăbită a lui Ty alături de un zâmbet de complicitate adresat lui Hell.
-OK, scuzaţi! Cât ai lipsit tu, am căzut de acord să mergem la o cafea până vis-a-vis. Fără pizza! Doar o cafea. Oricum ţi-ar face bine, Albă-ca-Zăpado! izbucni unul din ei.
-Ai face bine să-ţi ţii gura, Spice! Sau să-ţi zic mai bine Willis? spuse roşcatul rânjind.
-Bine, bine, gata! Doar nu mai pomeni de numele ăla! Ce vină am eu că toată familia mea e ţicnită? Până şi verii mei au primit nume de preşendinţi sau mai ştiu eu ce laureaţi ai premiului Nobel! A, venind vorba de veri, vreau să vi-l prezint pe Christopher mai târziu. E venit de curând în oraş şi s-a înscris aici, aşa că vreau să-l feresc de probleme. Hell, ce zici, are vreo şansă la gaşcă?
-Hm, mai vedem. Ar face bine să nu aibă gura ca a ta.

*3 ore mai târziu, la Star Cafe*

-Spice, ce faci? Haide, omule, vă aşteptăm de ceva vreme! Mişcă odată, ne-am ocupat locurile deja, spuse Dany terminând apelul. Vine imediat. Nu-l găsea pe văr-su.
-Începe cu probleme de pe-acum. Ar face bine să fie cât mai punctual când e vorba de gaşcă, altfel n-are ce căuta aici!
-Ei, haide, Hell! E şi el nou pe-aici, n-are cum să ştie toată imensitatea asta de campus, se auzi Ty.
-Ar face bine să-l înveţe! O să aibă multe încercări de trecut şi o să fie inutil dacă nu ştie împrejurimile.

Clinchetul clopoţelului anunţând noi clienţi îl atenţionase pe barman, însă acesta rămase dezamăgit odată ce îl recunoscu pe Spice. "Iar o să aibă reducere de grup zarvagii ăştia!"

-Într-un sfârşit apari şi tu! Măiculiţa, omule, dar nu semeni deloc cu văr-tu! Spice, ai fost adoptat cumva?
-Du-te naibii! Baieţi, el este Christopher!
-Salutare tuturor! se auzi o voce palidă.

În acelaşi moment, Hell simţi furnicături pe ceafă şi, temându-se de ce-ar putea descoperi dacă s-ar întoarce, rămase nemişcat.

Era aceeaşi voce pe care o auzise dimineaţa, repetând la nesfârşit acelaşi cuvânt: "Ratatule!". Părea că-şi pierduse din duritate, însă era inconfundabilă şi extrem de familiară urechilor lui. "Imposibil!" răsună în mintea lui. Până în clipa în care cei doi se aşezaseră la masă în faţa lui. Chipul brunetului era mult mai blând decât cel pe care-l ştia Hell, iar ochii păreau calmi spre deosebire de furia de care erau cuprinşi cu câţiva ani în urmă. "Nu se poate să fie el. E atât de diferit... Oricum ar fi, nu îmi pasă. Acum eu conduc."

-Deci, Chris, de unde vii?
-Doar ce m-am mutat din Coreea, veni răpunsul timid al acestuia.
-Uau! Tocmai de acolo! Spice, nu ne-ai zis că ai rădăcini tocmai în Coreea!
-Cât de cretin poţi să fii, Dany? Arăt a african cumva?
-Nu te flata, ochi oblici nu se găsesc doar în Coreea. Mai sunt şi în Japonia, China, Filipine...Thailanda!
-Termină, Dan! Devii enervant! interveni vocea iritată a roşcatului. Îndreptându-şi atenţia către Chris: Şi am înţeles că vrei să intri în gaşcă, băieţaş. Ai mai avut experienţe de genul?
-Nu ştiu dacă s-ar putea numi experienţă, dar am fost liderul unei găşti în liceu. Nu a fost mare lucru, mai mult ne prosteam şi făceam glume pe seama altora...joacă de copii.
-Totuşi, o să fie destul de greu să mă convingi că meriţi.
-O să dau tot ce pot! răspunse Chris hotărât.

"E scârba de Amo, sunt sigur! Nu mă păcăleşte cu faţa aia de mieluşel!" îşi spuse Hell în gând, ieşind din cafenea. "Cât de ironic! Acum că s-au inversat rolurile şi pot să îmi bat joc de el, îl voi face să-mi plătească toate umilinţele din trecut! Până la urmă, are grijă şi de mine cineva acolo sus!" zâmbi acesta. Ajungând acasă, se dezbrăcă, făcu un duş rapid şi dădu iama printre sticlele din bar.

-Oh, da! Cine râde la urmă, râde mai bine. Ratatule! rânji acesta, savurându-şi paharul cu whiskey.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 25 2012, 09:36 PM
Post #6
helya



Incepator
**

Group: Members+
Posts: 63
Joined: 23-January 12
From: Valcea
Member No.: 10.839
Points: 106
Gender:



Hy! :)

Vroiam sa citesc de vreo 2 zile fic-ul tau, dar abia acum am reusit...Sunt putin indusa in eroare, dupa nick si poza ai parea sa fi baiat (nimic rau in asta) doar putin ciudat...(asta bineinteles daca nu esti fata, stii tu, baieti + yaoi mai rar) anyway sa revenim.
Bravo, imi place, nu ma asteptam sa imi placa asa mult, am reusit si eu sa citesc toate capitolele, si pot sa zic ca imi place felul in care povestesti si faptul ca scrisul tau e curat, ceea ce e foarte greu, majoritatea se grabesc atat de mult ca nu se mai uita la felul in care scriu. So....

Cap. I
Pfff Hell nu-mi place, se poarta urat sau superior cu toti, iar fata de Erica nici numai zic...
QUOTE
Vorbeşti de căţea şi căţeaua la uşă
:o :o
What??? Nici nu-mi vine sa cred ca cineva ar suporta asta, mai ales pentru unu ca el...

Cap.II
QUOTE
Pentru restului grupului, el era doar un tip dur şi intimidant.

Ti-am zis cumva ca nu-mi place hell?? :D
De ce trebuie sa fie mereu rece cu toti...si sa fie in jurul lui aerul asta de sunt prea cool ca sa te bag in seama...cum ar putea unu ca el sa mai aiba inca amici, ca mai mult nu cred ca sunt, inafara de Ty...
QUOTE
.e Amo! răspunse băiatul cu o voce speriată

In sfarsit... :twisted: :twisted: ar trebuii speriat mai des...

Cap.III

QUOTE
NU! ţipă tânărul îngrozit

ooooo! lovely... :twisted:
QUOTE
însă de data asta cu un uşor ecou: "Ratatule!...Ratatule!...Ratatule!..." >>

Aici cred ca numai era nevoie sa scrii ecoul...se subintelege...

Umm sper sa ajung sa imi placa Hell dar nu cred, prea mult face pe baiatul dur, cu care nu se pune nimeni...totusi inca nu inteleg cum de are un prieten asa bun care e alaturi de el, oricand si indiferent de ce ar zice, dar mai vad asta pe viitor, candva tot trebuie sa aflu. :D

Astept si urmatorul capitol, cred ca ar trebuii sa faci putin mai mari capitolele, si sper ca in urmatoarele capitole sa numai fie atat de intunecata povestea, mi se pare prea trista ( sa zic asa, nu sunt totusi sigura daca e cuvantul potrivit). no offence
By the way
QUOTE
Ne bucuram ca te incanta fic-ul
????? Scrieti mai multe persoane???

P.S. I just love your signature


--------------------
user posted image
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 25 2012, 11:36 PM
Post #7
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Oh, hi there! Pai, sa o luam pe rand: suntem doua persoane care lucreaza la acest 'mini-proiect' si te anuntam ca nu suntem baieti. Relieved? :P Anyway, una dintre noi lucreaza la text iar cealalta la desene, dar ideea fic-ului in sine este a amandurora :D In ceea ce priveste personajele, ai sa vezi ca fiecare are rolul lui, insa lucrurile se mai schimba...Speram sa iti placa in continuare si ca desenele te-au ajutat putin :D
Here's the next one!

CAPITOLUL IV

Până la cel mai mic detaliu! Aşa trebuie planificată o revanşă! La baza unei răzbunări perfecte stau detaliile bine puse la punct, iar lucrul acesta îi era foarte clar lui Hell în timp ce plănuia încercările menite să îl facă pe Amo să treacă prin aceeaşi experienţă pe care a avut-o el în urmă cu mai bine de cinci ani şi se părea că "întăritorul" din pahar aducea un plus imaginaţiei sale."Perfect!" îşi spuse Hell.


Din ziua precedentă rămăsese stabilit să se întâlnească în ziua respectivă la mall, iar Hell era pe punctul de a ieşi pe uşă când melodia celor de la Circles anunţă un nou apel.

-Salut, Ty! Care-i treaba?
-Salut! Ştii că eşti în întârziere, nu? Şi asta nu pune bine în faţa noului-venit, aşa-i?
-Simt cumva o urmă de sarcasm în vocea ta, Ty?
-Hai, mişcă jos! Sunt în parcarea din faţa blocului de mai bine de 10 minute.
-Bine, cobor imediat. Eram pe punctul de a încuia. Ne vedem.
-Ok.


-Eşti atât de imprevizibil, Hell! spuse Tyler în momentul în care roşcatul urcă în maşina acestuia.
-Ai noroc, Ty! Sunt atât de bine dispus încât nu cred că mi-ar putea strica ceva ziua! zâmbi el.
-A, da? Şi care anume ar fi motivul acestui zâmbet?
-Ai să afli cât de curând, Ty, crede-mă!
-Ascultă, Henry! Ştiu cât te afectează prezenţa lui, dar tu nu eşti nevoit să stai mereu în preajmă când apare el.
-Şi ce propui?
-Păi, ştii că ai mei mă tot bat la cap cu o vacanţă în familie de ceva vreme, aşa că mă gândeam să le fac moftul. Au început deja pregătirile şi...
-Şi vrei să vin şi eu, nu? îl întrerupse celălalt.
-Ai ceva împotrivă? Mă gândeam că ţi-ar face bine nişte aer curat şi ceva pescuit la copcă ca să îţi mai distragi atenţia. Părintii mei au în sfârşit ocazia să meargă la cabana pe care şi-au însuşit-o cu câteva luni în urmă. Habar n-ai cât de entuziasmaţi sunt! Iar eu fără tine nu merg! Ştii asta, nu?
-Încerci să mă constrângi? îl chestionă Hell amuzat.
-Încearcă tu să stai o săptămână întreagă blocat în aceeaşi clădire cu domnul şi doamna Smith. Este o adevărată aventură! A, şi încă nu ai gustat din faimosul desert al maică-mii!
-Ar trebui să-mi fie frică?
-Păi, nu ştiu. Îţi place mazărea cu frişcă?
-Mazăre cu frişcă?!
-Ştii că mama e fan "Friends", nu? Ei, bine, a văzut-o pe Courtney Cox într-unul din episoade pregătind o prăjitură obişnuită, desigur, asta până să ajungă la stratul de mazăre. Probabil n-a mai stat până la final să vadă suferinţa celor care au gustat-o. Tata are probleme cu colesterolul aşa că nu văd de ce ar trebui să fiu singurul care suferă în această vacanţă! Deci, ce zici?
-Hm...cred că aş putea veni, însă am vaga impresie că o să sar peste desert la fiecare masă!
-Găsim noi ceva să plecăm mai devreme. Oricum, doar cina o să o luăm împreună. În restul timpului ei vor fi ocupaţi cu explorarea împrejurimilor şi vizitarea aşezărilor dimprejur.
-Super! Abia aştept, răspunse Hell.
-Şi eu! adăugă Tyler.

*după 10 minute la mall*

-Salut, gaşcă! Aţi luat ceva?
-Hei, Ty! Nu, vă aşteptam pe voi. Aţi ajuns exact la timp. Spice şi Chris trebuie să ajungă imediat. A, uite-i că vin! Hai, Spice, mişcă posteriorul mai repede! se auzi strigătul ironic al lui Dany.
-Iar începi, Dan? veni replica lui Spice. Nu cred că ţi-ar sta bine cu un ochi vânăt sau câţiva dinţi lipsă, nu?
-Potoliţi-vă, băieţi, şi haideţi să mergem odată. Am nevoie de o cola, spuse Hell.

Ajunşi la masa cu băuturile, îşi ocupară locurile, iar o discuţie se aprinse imediat. Fuseseră, însă, întrerupţi de prezenţa neaşteptată a Ericăi.

-Saluuut, băieţi! spuse aceasta.
-Oh, nu, nu se poate! Şi când mă gândeam că nimic nu-mi poate strica buna-dispoziţie! şopti Hell, însă destul de tare cât să fie auzit de cei prezenţi la masă. Ce mama naibii cauţi aici?
-Dragă, ce nepoliticos eşti! Dar dacă tot vrei să ştii, îţi căutam un cadou! Sper ca ăsta să îţi placă mai mult decât cel de anul trecut, pe care l-ai aruncat de faţă cu mine! Foarte, foarte urât din partea ta!
-Nu ştiu, voi ce părere aţi avea dacă cineva v-ar dărui un abonament la un salon de epilare, băieţi? veni replica sarcastică a lui Hell.
-Auch! răspunseraă cu toţii deodată.
-Ce? Este un cadou foarte practic! se apără blonda. Oricum, anul acesta voi fi mai inventivă!
-Mda, sigur, aşa să faci. Să vedem dacă vei avea şansa să mi-l dai anul asta!
-Ei, haide, iubitule! Doar nu crezi că te poţi ascunde de mine atât de uşor! Presupun că nu aveţi de gând să mă invitaţi să stau cu voi, aşa că o să plec să îmi continui căutarea. Bye, iubire! Pupici, băieţi.
-Dispari, încheie scurt roşcatul.

După plecarea Ericăi, cu toţii s-au entuziasmat de ziua de naştere a lui Hell, iar întrebarile despre petrecerea aniversară nu au întarziat să apară. Elanul le-a fost însă tăiat de răspunsul prompt al acestuia cum că nimic nu ar fi încă stabilit. "Oricum, mai este o lună până atunci!", a fost răspunsul lui. În partea opusă a mesei, Spice şi Chris purtau o altă discuţie.

-Blonda de dinainte este iubita lui Hell? întrebă Chris.
-Ar vrea ea! Adevărul e că se ţine ca scaiul de el de mai bine de un an, dar Hell nu dă un ban pe ea. Ştii cum e: cea mai populară puicuţă se dă la cel mai popular tip. Nici măcar nu ştiu ce caută la Universitatea asta. Nu ştiu la ce i-ar folosi, dar atâta timp cât tăticul are bani şi cunoştinţe... De ce întrebi?
-Curiozitate, nimic mai mult. Însă în sinea lui, Chris se simţi uşurat că a scăpat de o îndoială.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 26 2012, 03:01 PM
Post #8
helya



Incepator
**

Group: Members+
Posts: 63
Joined: 23-January 12
From: Valcea
Member No.: 10.839
Points: 106
Gender:



Here i am :)
Relieved?
Kind of ...yeah :D

Am vazut de aseara ca ai postat, dar era prea tarziu pentru citit, asa ca am lasat-o pe azi. Uhu va miscati repede ...aveti asa multe capitole???? M-au ajutat si desenele bineinteles...am putut sa imi fac o imagine despre personaje.
Tocmai mi-a venit un gand, am o banuiala ca o sa fie ceva mai mult intre Ty si Hell (nu ca nu as vrea) dar Ty tine prea mult la....insensibilul ala ca sa nu se ajunga la mai mult.
Weird, Hell asa bine dispus, fara nici un gand rau sau nesuferit la adresa altora... :blink: Hell? amuzat? ceva nou...trebuie sa recunosc ca, partea asta nu o vazusem, ma gandeam ca o sa fie mereu un nesuferit...OOO pe langa toate astea Ty ii propune o vacanta...in doi... :rolleyes: (lasand la o parte parintii) ...i can't wait to see that... :twisted: perv thoughts :twisted:

Din cate vad Erica e...c-am prostuta si blonda!? sa aiba asta vreo legatura?Abonament la salonul de epilare pentru un baiat, asta e de-a dreptul stupid, si la cum il urmareste pe Henry nu ma mir ca nu suporta...
Mai e ceva nou....oare Chris sa o placa pe Erica? Am o mica banuiala aici...

N-am ce sa critic, ati scris curat si cu multa grija ca de obicei.
Astept si urmatorul capitol, bafta las scris. :D


--------------------
user posted image
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 27 2012, 04:55 PM
Post #9
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Pfiu, here we are! Mm, sa vedem. Mai intai:
QUOTE
Tocmai mi-a venit un gand, am o banuiala ca o sa fie ceva mai mult intre Ty si Hell

keep that in your mind ;)
QUOTE
Din cate vad Erica e...c-am prostuta si blonda!?

weell, that's a way of sayin' it :D
Cred ca asta-i tot deocamdata!
Multumim de review, helya! Enjoy :D


CAPITOLUL V

Ţipătul strident al sirenelor poliţiei new yorkeze şi vuietul maşinilor de salvare care se îndreptau cu viteză prin faţa mall-ului îi alarmaseră pe toţi cei aflaţi în zonă, însă grupul de pe terasa cafenelei nu păru deranjat de zgomote. Atenţia celor prezenţi la masă era îndreptată către roşcatul cu o statură impunătoare, care lăsa clar impresia de lider.
-Dar, Hell, de ce? E nou aici, abia a venit şi habar nu are să se deplaseze singur prin oraş. De ce vrei să faci chestia asta şi mai dificilă?
-Spice, n-o să reuşeşti să mă faci să mă răzgândesc! Ştii foarte bine că este inutil! Fie asta, fie dispare din grup! Are o singură şansă, aşa că el ar trebui să fie cel care decide, nu crezi? Asta în cazul în care chiar vrea să umble cu noi. Deci, băieţaş, ce zici? întrebă Hell, scrutându-l cu privirea pe brunet.
-Eu...eu aş vrea să accept, Spice. Ai dreptate, sunt ca un ac în carul cu fân, dar tocmai din cauza asta cred că ar trebui să încerc să răzbesc încetul cu încetul. În plus, nu cred că voi păţi ceva atâta timp cât...-ridică privirea- cât Hell va fi acolo să mă supravegheze, răspunse Chris hotărât.
-Aşadar, rămâne stabilit! O facem mâine seara! replică Hell.


*înafara mall-ului, după întâlnire*

-Chris, de ce îmi faci existenţa şi mai grea decât este deja? De ce te încăpăţânezi să faci treaba asta? Dacă păţeşti ceva ştii foarte bine că mie o să mi se spargă toate oalele în cap, iar ai tăi nu sunt cei mai înţelegători, am dreptate?
-Linişteşte-te, Spice! Nu-i chiar aşa. Ai să vezi, nu se va întâmpla nimic! Pur şi simplu , voi intra în magazinul ăla, voi lua CD-ul pe care îl vrea şi voi ieşi la fel de uşor de acolo. Şi dacă totuşi să zicem că s-ar declanşa alarma voi fi afară înainte să apară copoii.
-Bine... doar ai grijă, te rog! Îl ştiu pe Hell şi nu cred că se va mulţumi cu atât, Chris!
-Stai calm, nu mai sunt copil! Ştiu să mă descurc şi singur! îl linişti vărul său. Însă în mintea lui situaţia părea mult prea similară cu o întâmplare din trecut. "Nu, nu are cum să fie el...e absurd!" îşi spuse acesta.


"Mă întreb dacă începe să-şi dea seama şi să realizeze ce-l aşteaptă de fapt mâine seară... Dar dacă într-adevar nu m-a recunoscut înca, atunci mi-e milă de el. Nici măcar nu mai pare a fi acel Amo pe care-l ştiam eu cândva. A devenit atât de patetic. Absolut patetic... Mă dezgustă."
-Aloo? Pământul către Hell! Ce mama naibii faci, mă?
-Huh?... A, scuze, Ty. Mă gândeam la ceva, dar te ascult! Spune!
-Normal că mă asculţi, acum că ţi-am captat atenţia! Deci, revenind la ce-ţi ziceam, a rămas să plecăm săptămâna viitoare.
-Plecăm? Unde plecăm?
-Of, Doamne, nu-mi vine să cred! Unde ţi-e capul, omule? Vacanţa, Hell, vacanţa cu ai mei!
-Ah, da! Scuze! Din nou! Şi săptămâna viitoare, deci. Pentru cât să-mi fac bagajul? O săptămâna întreagă, câteva zile, poate mai mult? Cât au zis ai tăi că vor să stea?
-Hell...
-Mda, ce-i? răspunse celălalt, privind drumul nepăsător.
-Ascultă, de ce nu renunţi la toată treaba asta şi nu o iei de la capăt? Te consumi, Henry, iar mie nu îmi place să te văd aşa. E obositor până şi pentru mine. Chiar vrei să te priveşti mâine-poimâine în oglindă şi să nu te mai recunoşti? Dă-o-ncolo de treabă, până la urmă şi el s-a schimbat şi nu cred să nu te aibă pe conştiinţă. Dacă după toata chestia asta îşi dă seama de tot şi te recunoaşte? Ce-ai să faci atunci?
-O să-l tratez la fel cum a făcut şi el cu mine. Lasă-l să treacă prin aceleaşi situaţii, să-i fie şi lui teamă, să-i fie frică , să fie umilit şi cuprins de panică, să sufere, să simta cum e să fii trădat! Şi nu-mi cere să renunţ pentru că din acea seară de acum cinci ani când m-au lăsat singur şi speriat în acel birou cu alarmele vuind în capul meu şi cu lacrimi curgându-mi pe obraji, cerşind ajutor când i-am văzut încuind uşa, chiar dacă nu ştiam ce am făcut greşit, ei bine, de atunci, eu nu mai sunt capabil să-mi recunosc reflexia din oglindă! Iar toate lucrurile pe care am fost nevoit să le suport în acele câteva săptămâni petrecute la şcoala de corecţie cu acei monştri drept colegi de cameră... Chiar dacă s-a întâmplat acum mult timp pentru mine a fost momentul în care m-am simţit cel mai umilit şi folosit! Din cauza lui am pierdut totul: prietenii, încrederea părinţilor, credibilitatea şi propria identitate. Pe scurt, tot ceea ce aveam înainte să-l cunosc! De-ai şti de câte ori m-am întrebat în toţi aceşti ani ce s-ar fi întâmplat dacă nu aş fi dat din întâmplare peste el în acea zi şi l-aş fi ignorat ca toţi ceilalţi. Dar nu, am vrut eu să mă simt util şi apreciat! Ce prostie... Aşadar, Ty, nu-mi cere să renunţ pentru că tu, mai bine ca oricine, ştii prin tot ce am trecut eu în anii ăştia. În plus, nu mai am la ce să mă întorc dacă renunţ. În felul ăsta măcar voi putea să mă privesc în oglindă fără să-mi fie teamă că aş putea s-o sparg într-un acces de furie! încheie roşcatul.

După replica lui Hell, în maşină se aşternu liniştea, iar restul drumului cei doi nu au schimbat nicio vorbă, însă gândurile amândurora se intersectau:
"Nu voi renunţa nici de-ar fi ultimul lucru pe care l-aş face!" se încăpăţâna Hell.
"Ba ai la cine să te întorci, Henry...la mine...", încercă Tyler să spună, însă nu reuşea. Nu avea rost, mintea roşcatului era prea ocupată cu Amo.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 27 2012, 09:31 PM
Post #10
helya



Incepator
**

Group: Members+
Posts: 63
Joined: 23-January 12
From: Valcea
Member No.: 10.839
Points: 106
Gender:



Hy again :)

Umm let's see...New York, sunt putin c-am nu placut surprinsa, bine nu o zic nici intr-un sens rau, dar nu ma asteptam la NY imi imaginam actiunea in alta parte poate Tokyo, mi s-au parut putin c-am nepotrivite numele pentru unde imi imaginam eu actiunea dar mi-am zis ca orice e posibil...poate ca eu preferam altceva in locul NY-ului...im just saying no offence :P .

1.Annoying, lui Ty ii pasa prea mult de Hell, adica mult prea multe pentru unul ca Henry...ok stiu de ce ii pasa atat dar pur si simplu nu imi convine...
2. This won't change my opinion about Hell, adica toate chestiile alea prin care zice el ca a trecut, i don't give a shit.

QUOTE
"Ba ai la cine să te întorci, Henry...la mine...", încercă Tyler să spună

:twisted: hot

C-am atat nu am multe de zis, nici nu se intampla prea multe, astept sa vad daca Hell se schimba sau macar sa arate ca e demn de cineva care sa ii fie alaturi, momentan el e in centrul atentiei.
Keep up the good work..
Astept si urmatorul capitol.


--------------------
user posted image
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 28 2012, 01:16 PM
Post #11
darczon69



Yume no naka...
******

Group: Members+
Posts: 965
Joined: 27-August 11
From: Shirakawa
Member No.: 10.644
Points: 2.179
Gender:



Pana acum imi place conflictul :) si sunt curios cum se va dezvolta relatia dintre Amo si Hell....si why the f s-a schimbat Amo? Din descrierea facuta de Hell, it seemed he was a totally different character. :D

De asemenea, presimt ca si Erica va avea un rol mai important...not just annoying eye candy...It's always the quiet/stupid ones...ALWAYS! :twisted:


--------------------
Shall I take you to the place...

user posted image
Anime-Planet.com - anime | manga | reviews

...where wishes come true?
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post

post Jan 29 2012, 08:25 PM
Post #12
Aphrodisiac



Incepator
**

Group: Members
Posts: 15
Joined: 22-January 12
From: Constanta, Romania
Member No.: 10.837
Points: 37
Gender:



Kekeke! @darczon69 & helya: well, we'll just have to wait and see, won't we? :twisted:

Next:

CAPITOLUL VI

,,And I was like/ Baby, baby, baby…”
Acordurile celei mai în vogă melodii de pe toate radiourile americane răsuna în supermarket. La raionul cu pâine, Hell stătea cu braţele încrucişate şi, ţinându-şi bărbia într-o mână, părea că nu se poate decide asupra unui lucru. Brusc, simţi un gâdilat în buzunarul drept al hanoracului însoţit de tonul de apel deja agasant al telefonului.

-Trebuie să-l schimb...îşi spuse cotrobăind prin buzunar. Alo ? se auzi vocea lui fermă.
-Uau! Ce supărat suntem azi! Ce faci ? răsună glasul lui Tyler, uşor amuzat.
-Ah, scuze, Ty. Stresu-i de vină. La supermarket, piaţa. Încerc să-mi schimb alimentaţia. Tu ?
-Lasă-mă să ghicesc: vin ai tăi în vizită ?
-Headshot!
-Ha! Ha! Ha! Păi, ar trebui să-mi mulţumeşti pentru soluţia salvatoare cu care vin. De asta te şi sun, de altfel. Dar mi-e că întâlnirea cu ai tăi nu va fi singura amânată.
-Despre ce vorbeşti ? Lămureşte-mă.
-Sper să nu te superi sau să te răzgândeşti, dar ai mei…au trebuit să modifice planurile în legătură cu vacanţa. A intervenit ceva în programul tatei, probleme la birou şi alte de-astea. În orice caz, nu au vrut să renunţe la o săptămână de concediu, aşa că mi-au spus să te anunţ că plecăm mâine. Sigur, dacă mai vrei…Ştii tu, Chris…
-…Mda, păi asta chiar îmi dă peste cap toate planurile, dar, până la urmă, aş da orice să evit cicălelile maică-mii şi figura lui taică-miu percheziţionându-mi barul. În plus, pe ţâncul ăla pot oricând să-l umilesc. Nu cred că va pleca undeva prea curând.
-Deci, le spun că vii ?
-Da, vin.
-OK, atunci ! Trecem mâine să te luăm cu maşina, cel mai probabil pe la şase, ca să ajungem cât mai devreme.
-Am înţeles. Tot ce mai rămâne de făcut este să-i sun pe ai mei şi pe Spice. Cu bagajele nu va fi o problemă, nici nu cred că-mi voi lua mai mult de o valiză.
-Bine, atunci presupun că nu vei avea nevoie de ajutor la ele. Ne vedem mâine!
-Stai, Ty! Am nevoie de o favoare. Bigtime!
-Sigur. Porunceşte, Măria-Ta!
-Sună şi tu la radio şi zi-le că dacă nu schimbă melodia, n-or să mai apuce ziua de mâine.
-Ah, OK! râse blondul. Ne vedem.
-Mersi! spuse Hell înainte să închidă.

,,Salvat de clopoţel! Şi acum, partea cea mai grea.” gândi Hell, căutând numărul mamei sale în agenda telefonului, în timp ce se îndrepta spre ieşire.

*în apartament*

Trei ore mai târziu, deja forma numărul prietenului său, ţinând în mână un pahar cu marca preferată de whiskey. Mda, atunci când suni tu de bunăvoie acasă şi mai ales dacă vorbeşti şi cu maică-ta…ei, bine, cuvintele nu-şi au rostul. Oricum, roşcatul era sigur că vestea îi va prii lui Spice, cu toate că îi încurca lui toate planurile, dar din moment ce i-a acceptat oferta lui Ty ştia că a da înapoi n-ar fi fost cea mai bună alegere. Nu vroia să-l supere pe singurul om care îl înţelegea şi care, până la urmă, vroia doar să-l ajute. Pe de altă parte, planurile lui aveau să fie doar amânate.

Vocea somnoroasă a lui Spice l-a readus pe linia de plutire.
-Mda, ce-i ? răspunse el sec.
-Dormeai? La ora asta? întrebă Hell amuzat.
-Ai vreo problemă cu asta? Am avut o noapte lungă. Şi ce? Unii din noi mai au chef şi de distracţie din când în când, reveni el mai treaz.
-Văr-tu e pe cale să se bage într-un lucru mai mare decât poate el duce, iar tu umbli după fuste cu sticla de bere în mână. Frumos! ironiză roşcatul.
-Te rog, am băut doar gin, cretinule! Şi oricum, nu te înţeleg! Nu erai tu ăla care se încăpăţâna să-l trimită singur pe puşti? Cât de nehotărât poţi să fii ?
-Ei, haide, ştii la ce mă refer. În orice caz, ca să dormi liniştit, a trebuit să amân toată treaba asta cu iniţierea, deci o facem săptămâna viitoare.
-Poftim? Vorbeşti serios?
-Mda, a intervenit ceva.
-Mai perfect de atât nu se putea! Păi, sankiu! Trebuie să-l anunţ pe tembelul ăla ca să poată să…nu mai contează, las-o baltă. Oricum, habar n-ai cât m-ai ajutat. Atunci, mai vorbim când ai tu timp.
-Bine, ne auzim într-o săptămână.
-Aaa, stai aşa! O întrebare: de ce nu l-ai anunţat direct pe Chris şi m-ai sunat pe mine ?
-Nu am numărul lui, idiotule.
-Păi, hai că ţi-l dau eu. Stai aşa…
-Somn uşor, Frumoaso! fu ultima replică a roşcatului, urmată imediat de înjurăturile lui Spice, dar care au fost rapid întrerupte de sunetul conversaţiei încheiate.

,,Idiotule...” îşi spuse Hell.


-------------------------------------------------------


CAPITOLUL VII

Ecoul unui ceas bătând ora 6:00 răsună în scara blocului atunci când locatarul apartamentului 5 se pregătea să încuie uşa. ,,Ceasul naibii ! Am uitat de el !’’ Obiectul iritarii lui era, de fapt, cadoul părinţilor de ziua de naştere din urmă cu un an. Aflând de vizita lor, se hotarî să îl pună în funcţiune, păstrându-l în tot acest timp în cutia lui. ,,Alt cadou stupid.’’
Ieşind pe poartă, păşi în strada luminată de felinarele noi, aşteptându-se să găsească o maşină de teren neagră parcată în faţa blocului, însă aceasta întârzia să apară. Abia după o jumătate de oră de aşteptare aleea fu invadată de lumina puternică a unor faruri. Odată cu deschiderea portierei din spate apăru chipul somnoros al lui Tyler care, îmbrăcat încă în pijamale, nici nu se obosi să îşi salute prietenul.
-Uau! Asta da apariţie! Demnă de covorul roşu. Până şi pijamaua are un feel aparte! râse Hell.
-Observ că sarcasmul tău rezistă chiar şi la ora asta. Mi-e somn, aşa că pune-ţi valiza în portbagaj şi urcă odată, răspunse blondul afişând o expresie morocănoasă.
Hell nu întârzie să îi urmeze instrucţiunile, continuând însă să râdă încet. Imediat ce închise portiera, maşina o luă la fugă pe alee.
-Bună dimineaţa, d-le Summers! Văd că nu v-aţi pierdut apetitul pentru viteză. Mai urmăriţi cursele de maşini ?
-Băiete, viteza a fost prima mea iubire! Dar m-a dus capul să mă însor.
-Bill! se auzi glasul iritat al d-nei Summers. Nu-l lua în seamă, Henry, dragă! I se duce entuziasmul la cap din cauza excursiei!
-Tată, mamă! Încerc să adorm aici! Puteţi să vă rezolvaţi problemele când ajungem ? se smiorcăi Tyler de pe bancheta din spate.
-Scuză-ne, draga! Bill, închide geamul ca să stea băieţii liniştiţi. Henry, ia şi tu un pui de somn. Mai avem mult de mers.
-De ce aţi întârziat atât ? îl întrebă Hell pe co-pasagerul său în timp ce geamul separator aproape se închise.
-Fardurile mamei! răspunse rapid şi scurt celălalt, căutându-şi o poziţie confortabilă şi odihnindu-şi în cele din urmă capul pe umărul roşcatului.
-Ce crezi că faci? îi zâmbi Hell.
-Taci!
-Păi şi eu ?
-Lasă, te descurci tu! încheie acesta discuţia, dând drumul unei serii de sforăieli prefăcute.
,,Ce bufon!’’ îşi spuse Hell. ,,Ştie că îşi permite.’’ Alături de el, Tyler adormi cu zâmbetul pe buze. ,,În sfârşit!’’

Un fir de lumină pătrunse în partea din spate a maşinii, găsindu-şi loc pe faţa amorţită a roşcatului, mai exact pe ochiul stâng. Deranjul fu suficient pentru a-l trezi pe acesta care, deschizându-şi încet ochii, şi-i miji pentru a putea desluşi lumina orbitoare de afară. Nu-i luă mult până să-şi dea seama că stratul alb şi gros desfăşurat dincolo de geamul maşinii şi care reflecta razele soarelui era, în fapt, zăpada proaspăt cernută din cer. Entuziasmat, puse mâna pe umărul lui Tyler, care era ghemuit lângă el, şi începu să-l zgâlţâie pentru a-l trezi.
-Haide, Ty! Destul cu somnul! Trezeşte-te!
-Ce naiba, mă? Încă 5 minute! răspunse el, ţinându-şi încă ochii închişi.
-Ridică-te, mă, odată! Vreau să vezi ceva! replică Hell, încă privind pe geam.
Acceptându-şi înfrângerea, Tyler se ridică în capul oaselor, încă frecându-şi ochii de somn.
-Ce mama naibii vr - uau! Cât de tare! Nu-mi vine să cred! Abia aştept să-ţi trag o săpuneală! sări acesta nerăbdător.
-Nu, zău! îl privi Hell, ridicându-şi sprânceana.
Brusc, geamul separator începu să se retragă, iar băieţii fură întâmpinaţi de zâmbetul d-nei Summers.
-Ah, ce bine! Deci v-aţi trezit! Tyler, scumpule, pune ceva pe tine, în zece minute ajungem şi nu vreau să te văd răcit în vacanţa asta.
-Bine, mamă. Dar nu ziceai că n-avem şanse de ninsoare?
-Eh, dragule, în legătură cu asta eu sunt absolvită de vină. Întreab-o pe prezentatoare de meteo preferată a lui taică-tu. Să nu te-aud, Bill! Închide geamul la loc! fură ultimele vorbe ale d-nei Summers.
Profitând de cele zece minute, blondul se hotărî să se schimbe în prezenţa prietenului său care, încercând să evite atmosfera stânjenitoare, continuă să admire imaginea oferită de natură, prima de acest fel pe care o văzuse el în ultimii trei ani. Printre primele ninsori de care a avut parte după stabilirea în America s-a numărat şi cea din ziua în care i-a întâlnit pe părinţii lui Tyler. De altfel, a avut mereu convingerea că dacă ar fi văzut-o pe d-na Summers într-o piaţă aglomerată, şi-ar fi dat seama imediat că e rudă cu prietenul său. Părul blond uşor buclat şi ochii albaştri erau, în mod evident, moşteniţi de la d-na Summers care, deşi mereu elegantă şi cu capul sus, avea mai tot timpul un zâmbet prietenos pe care să ţi-l împărtăşească. D-nul Summers, pe de altă parte, era întotdeauna de o veselie contagioasă, expert în glume şi, mai ales, în domeniul automobilelor, care devenise aria lui de profesare. Deşi nu contribuise cu nimic la aspectul fizic al unicului său copil, reuşi totuşi să îi transmită simţul umorului. ,,Probabil n-a fecundat ăla care trebuie!’’ era gluma pe care acesta o spunea de fiecare dată când i se reproşa lipsa similitudinii cu fiul său, făcându-şi soţia să roşească. Cu toate acestea, Tyler era cât se poate de fericit că sorţii i-au ţinut parte în această privinţă, având în vedere faptul că tatăl său eşuase în a-i transmite singurul lucru care îi unea pe bărbaţii
Summers: chelia. Se părea că el era singurul norocos din familie.


--------------------
user posted image
A circle is the reflection of eternity. It has no beginning and it has no end - and if you put several circles over each other, then you get a spiral.
User is offlineProfile CardPM
Go to the top of the page
+Quote Post


Reply to this topicTopic OptionsStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:
 

Anime in Romania
Anime-Mania Muza-chan.net
Anime-Club Circle
Diclonius Subs :: Evangelion


Termeni si conditii de utilizare
Hosting provided by Forbin

Lo-Fi Version Time is now: 19th October 2019 - 01:13 PM