Am 19ani si sunt in plin proces de maturizare. Ce insemna maturizarea pentru mine? Un fenomen foarte ciudat care ma transforma fara sa-mi dau seama in ceea ce nu mi-am dorit niciodata. Acum cativa ani, la inceputul liceului eram absolut sigura ca voi ajunge un om exact asa cum imi doream si ca nu ma voi transforma niciodata intr-unul din acesi oameni care umbla pe strada ca niste roboti, inecati in rutina si foarte plictisitori. Dar uite ca viata nu se sfieste sa ma invete ca de fapt poti sa ajungi asa cum vrei doar daca ai puterea sa crezi in tine si sa te cunosti cel mai bine. Acum sunt salariata si studenta; e foarte grea viata dar daca stii sa privesti dincolo de greutatile zilnice si sa vezi frumusetea vietii atunci ai puterea sa faci tot ceea ce-ti doresti si sa fii fericit cu viata ta. M-am speriat de maturizare, dar adevarul e ca a fost destul de dureros sa observ ca totusi si cei mari au trecut si ei prin aceste stari, si ca ei nu sunt plictisitori ca asa au ales(ma rog, poate unii nici nu s-au gandit la asta). am vrut sa raman asa, neschimbata, copil pentru tot restul vietii. Da, n-am vrut sa cresc mare :D si totusi si viata de om mare e fainutza :lol: . Am ramas copil in suflet si stiu ca asta nu se vaschimba niciodata ;) Nu spun mai adaug nimic deocamdata pentru ca mai am foarte multe de invatat :)

Intrebarea mea pentru voi e urmatoarea:

pentru cei mari (mai mari decat mine :D ): ce-ati gandit voi despre maturizare in perioada aceasta de"tranzitie"?

pentru cei de-o varsta cu mine (sau pe-aproape): ce ganditi, ce pareri aveti?

iar pentru cei tineri :P : cum credeti ca va fi aceasta perioada pentru voi, cum va imaginati ca veti fi?